Preasfințitul Părinte Gurie, întâiul Ierarh al Episcopiei Devei și Hunedoarei, a fost pomenit astăzi, 21 octombrie, în Catedrala Episcopală din Deva, la doi ani de la mutarea în „România din Cer”. Și nu credem că am putea vreodată a schimba prea mult titlul prin care ne facem martorii popasurilor de pomenire a Preasfințitului Părinte Gurie, tocmai pentru că ziua plecării sale legată este pentru veșnicie de ziua prăznuirii unei frumoase bucăți de „Românie din Cer”: Sfinții Mărturisitori Ardeleni - Visarion și Sofronie, Oprea, Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel. 

Încă de ieri, pe paginile de socializare au început a se iți postări prin care prietenii, cunoscuții sau credincioșii îl așezau pe Preasfințitul Părinte Gurie, prin cuvinte rotunjite de dragostea care nu ține vreodată cont de spațiu sau timp, întru neuitare. 

Dintre acestea toate, una dintre ele a făcut cumva un pas în fața atenției noastre. În primul rând prin lungimea postării, iar în al doilea rând pentru mica „greșeală”, pe care, de altfel, și noi o facem de atât de multe ori în spațiul personal, când e vorba de pomenirea celor dragi ai noștri. Scria acolo Părintele Arhimandrit Andrei, anunțând slujba de pomenire de astăzi, că are loc la ”un an” de la „adormirea întru Hristos și mutarea la cele cerești a Preasfințitului nostru părinte  Gurie”. Am zâmbit, cu tristețe și bucurie deopotrivă, știind prea bine că o astfel de greșeală trădează dragostea celui rămas față de cel plecat. Amintirea și prezența este atât de vie încât totul pare să fi fost „ca ieri”. 

Ca ieri, Preasfințitul Părinte Gurie se muta în ”România din Cer”, la doar 52 de ani.

Ca ieri, parastasul de 40 de zile. 

Ca ieri, la cununa celor 6 luni plinite de Liturghii cerești și pământești, Ierarhi, prieteni și credincioși s-au adunat în rugăciune la căpătâiul locului său pământesc de odihnă și împreună au cântat: ”HRISTOS A ÎNVIAT!”. 

Tot ca ieri, un sobor de 20 de Ierarhi săvârșea Slujba de pomenire la împlinirea unui an de veșnicie a Ierarhului devean.

Astăzi, 21 octombrie 2023, „ca ieri-ul” de mâine, Ierarhi, prieteni, frați întru slujire, fii duhovnicești și credincioși au pornit din nou pe calea Devei pentru a se ruga întru veșnică pomenire a primului Ierarh al Cetății Devei și Hunedoarei: PS Părinte Gurie. 

Acolo, în soborul slujitor, așa cum ne-am obișnuit, prezent a fost și Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul care, în numele prieteniei ce l-a legat de PS Gurie și al cetății noastre, a Aradului, a înălțat o rugăciune spre Înaltul Cerului pentru cel care „a făcut din Deva un Centru episcopal așa de important și măreț, încât ai impresia că este vechi de secole”. Centru episcopal a cărui moștenire este dusă mai departe și îmbogățită cu grijă și responsabilitate de către Preasfințitul Părinte Nestor, actualul Episcop al Devei și Hunedoarei, de Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanul, Arhiereu-vicar al aceleiași Episcopii, dimpreună cu toți cei rânduiți a lucra cu și pentru Dumnezeu și oameni în spațiul hunedorean. 

De acolo, din lucrarea urmașilor, străbate-va peste timpuri și va povesti celor ce va să vină despre cel care a întemeiat Episcopia Devei și Hunedoarei și care „a trăit numai pentru Dumnezeu și purta raiul în sine” (Părintele Andrei, în textul despre care aminteam mai sus).

Ca dovadă a „raiului purtat în sine”, mărturiile despre „bunătatea sa, nemărginită pentru toți: arhierei, preoți, monahi, credincioși, săraci, bolnavi, copii, tineri și vârstnici”, căci, spunea „ca ieri” Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, „Cu sufletul bun și milostiv a mângâiat multă lume. Primitor de oaspeți, era o gazdă aleasă și darnică. Liturghisitor evlavios, aducea pace și liniște în soboarele sfințiților slujitori. Avea cuvânt ziditor pentru toți. Bun sfătuitor și prieten devotat. Așa l-am cunoscut pe Preasfințitul Părinte Gurie. Iar cuvintele nu pot descrie toată dragostea lui față de oameni”.

Dumnezeu să îl odihnească în pace!