Național Din Arad Religie Ultima oră
PS Emilian, în Duminica vindecării femeii gârbove: ”Să-i slujim pe ceilalți în dobândirea sănătății trupești și sufletești”
PS Emilian, în Duminica vindecării femeii gârbove: ”Să-i slujim pe ceilalți în dobândirea sănătății trupești și sufletești”
10/12/2023 ⋅ 1 comentarii

Dumnezeu este Bun. Și chiar de întârzie uneori, Dumnezeu nu rămâne dator niciodată, ne spunea Preasfințitul Părinte Emilian Duminica trecută. 

Suntem în Duminica a 27-a după Rusalii și a 4-a Duminică din Postul Nașterii Domnului. Așadar, încă pe Calea Betleemului. Și dacă Duminica trecută ne-am făcut părtași momentului vindecător dintre orbul din Ierihon și Dumnezeu, astăzi, Biserica, prin Cuvântul Evangheliei, ne deschide ușa pentru a fi martorii unei alte vindecări: Vindecarea femeii gârbove. Il avem pe Hristos predicând într-una dintre sinagogi, avem un om aflat în neputință, avem vindecare și îi avem pe cei cărora astfel de momente nu le cad de fel bine propriei încremeniri în formalismul respectării Legii. Spre deosebire de alte vindecări săvârșite, Mântuitorul nu-l mai cercetează pe cel aflat spre vindecare. Nu o întreabă pe femeia gârbovă, care vreme de 18 ani privise cu ochii trupești mai mult cele de jos decât cele sus, dacă vrea să se facă bine, ci văzând-o, a chemat-o și i-a zis: Femeie, ești dezlegată de neputința ta! Văzuse pesemne Hristos în acel suflet ceea ce ochii sufletești ai gârbovei cercetaseră vreme de 18 ani mai mult decât ochii trupești. Vede, cheamă, vindecă. Și, desigur, atrage mânia mai marelui sinagogii, care vede, cu o vedere total diferită de cea a Vindecătorului, nu Bunătatea și Milostivirea lui Dumnezeu, nu explozia de bucurie a celei ridicate din neputință, nu prilej de a da slavă lui Dumnezeu, ci doar o încălcare a zilei de sâmbătă. 

Aflat astăzi la Paraclisul Parohiei Arad-Centru (bisericuța de pe Eminescu), unde a participat la Sfânta Liturghie săvârșită de un sobor de preoți și diaconi, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul i-a încredințat pe credincioșii prezenți de purtarea în rugăciune atât la sărbătoarea Sfântului Nicolae de la Deva, cât și la Moaștele Sfintei Filofteia de la Curtea de Argeș, în timpul săptămânii care tocmai s-a încheiat, vorbind totodată despre cele două texte scripturistice citite astăzi în biserici și din care putem învăța cum să stăm drepți înaintea lui Dumnezeu. 


„După o săptămână în care v-am purtat în rugăciune la Deva, la sărbătoarea Sfântului Nicolae, iar mai apoi la Sfânta Filofteia, la Curtea de Argeș, pentru ca acești mari Sfinți să ne ajute tuturor pe calea mântuirii, astăzi iată-ne împreună în această biserica ocrotită de Maica Domnului. 

Am ascultat două texte din Noul Testament, de la Efeseni 6, 10-17 și Luca 13, 10-17. În Evanghelia de la Luca ni se vorbește despre o femeie gârbovă (o neputință trupească grea pe care o avea de 18 ani). Mântuitorul a vindecat-o fără ca aceasta să îi ceară. Mai marele sinagogii, însă, s-a scandalizat și I-a reproșat Mântuitorului că a lucrat în zi de sărbătoare, nevăzând în această lucrare o faptă a dragostei. Ori, prin această vindecare, Mântuitorul ne arată tuturor dragostea milostivă a lui Dumnezeu față de oamenii bolnavi și nu ne oprește să facem fapte bune duminica sau în zile de sărbătoare, fiindcă prin aceasta ne arătăm dragostea față de semeni. 

În completare, Sfântul Apostol Pavel, în Epistola de la Efeseni, ne explică într-un fel cum această femeie  gârbovă, al cărei trup fusese eliberat de neputință, a putut să stea dreaptă înaintea lui Dumnezeu, să se bucure de privirea Mântuitorului Iisus Hristos și mai ales de Harul și binecuvântarea Lui: „întăriți-vă în Domnul și întru puterea tăriei Lui, îmbrăcați-vă cu toate armele lui Dumnezeu, ca să puteți sta împotriva uneltirilor diavolului, pe toate biruindu-le, să rămâneți în picioare”. Ne atenționează, așadar, că lupta noastră nu este împotriva trupului, care de multe ori este neputincios, ci împotriva duhurilor răutății. Avem neputințe trupești, dar avem și neputințe sufletești. De multe ori, sufletul aduce gârbovirea trupului, gândirea noastră, judecata noastră, invidia față de ceilalți. Mai importantă este verticalitatea sufletească, să nu judecăm, să nu-i invidiem, să nu fim cu două fețe, să nu fim ipocriți, ci să apreciem pe fiecare după darurile lui și să-i slujim pe ceilalți în dobândirea sănătății trupești și sufletești. 

Păcatul formalismului, al invidiei și al răutății ne pândește pe fiecare dintre noi, în fiecare zi. Să luptăm să nu fim invidioși că alții pot mai mult decât noi, să îi apreciem și să ne bucurăm că ei pot mai mult și să încercăm și noi să ne autodepășim. 

Să fim drepți înaintea lui Dumnezeu, cu conștiința împăcată, cu inimă bună și cu o privire frumoasă și sănătoasă a oamenilor și mai ales a lui Dumnezeu. Căci numai astfel ne putem ridica privirea spre Cer, cu smerenie, cu speranță și cu bucurie, iar din această bucurie a întâlnirii cu Dumnezeu să primim lumină și har peste har.”, a spus Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul

10 decembrie 2023, Duminica a 27-a după Rusalii și a patra din Postul Nașterii Domnului, Liturghie cu participare arhierească la Paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” de pe Eminescu, și un părintesc îndemn de a ne feri de păcatul formalismului, de invidie, pentru a putea să ne ridicăm privirea spre Cer. 

„Nu vom putea să ne împărtășim de bucurie, dacă nu vom cugeta că fericirea altora este și fericirea noastră” Sfântul Ioan Gură de Aur


Explicație foto principală: Buchetul de flori primit de Ierarhul arădean de la Părintele Gabriel Streulea, la finalul Sfintei Liturghii, s-a făcut Rai în brațele unei mame pline de zâmbet. Aceasta i-a șoptit Preasfințitul Părinte Emilian că va împlini 86 de ani chiar cu o zi înainte de Nașterea Domnului. Nimic întâmplător...

 

Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

10.12.2023 15:58
Larisa Horgos
Spunea un Parinte ca "Dumnezeu nu vine la timp, dar nici nu intarzie". La El timpul se masoara altfel, dupa cum zice si Psalmistul David: "Caci la Dumezeu o mie de ani sunt ca ziua de ieri ce a trecut si ca straja noptii". Optsprezece ani pamantesti de suferinta sunt foarte multi pentru om, dar "inaintea mortii, toata viata aceasta ni se va parea ca a fost un vis" (parintele Iulian Athonitul).