„Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă!” - O nouă zi pe calea mântuirii, a patra zi din Postul Paștelui, a patra parte a Canonului Sfântului Andrei Criteanul săvârșită de Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, la Mănăstirea Feredeu.

Luni la Catedrala Veche, marți la Catedrala Nouă, miercuri la Mănăstirea Gai, astăzi la Mănăstirea Feredeu.

Gândul de ieri, cules din timpul canonului săvârșit la Mănăstirea Gai, că mănăstirile au ceva numai al lor mai ales în această perioadă, reconfirmat astăzi la Mănăstirea Feredeu. Departe de zarva lumii, și numai drumul până la această casă a lui Dumnezeu, pilduitor prin fiecare kilometru parcurs. Asta cu atât mai mult cu cât, am realizat zâmbind, la plecarea de acasă, că tot atâția km aveam de parcurs până acolo câte zile spre Înviere. 

Cu acest gând, al unui drum cât o înviere, am ajuns cu puțin înainte de sosirea Ierarhului. Stranele, străjuite de chipuri senine, iar liniștea locului te determina să fii mult mai atent decât de obicei la deschiderea și închiderea ușii, nu care cumva să deranjezi gândurile cuiva. 

Intrarea Ierarhului însoțit de obștea mănăstirii, binecuvântările date celor prezenți, pălpâirea lumânării din fața Sfântului Altar, semnul că ultima parte a Canonului Sfântului Andrei Criteanul avea să desăvârșească liniștea.

În cuvântul de învățătură așezat la sufletele tinerilor de toate vârstele aflați în biserica manăstirii, Preasfințitul Părinte Emilian a insistat asupra îndemnului ca de fiecare dată când greșim să ne pocăim sincer înaintea lui Dumnezeu, pentru că El, Dumnezeu cel plin de iubire, ne iartă. Pentru aceasta, exemplele celor înveșniciți în cuvintele Scripturii și care, de altfel, au fost auzite și în timpul Canonului Sfântului Andrei Criteanul. 

„Odată cu Slujba Pavecerniței de astăzi, am citit ultima parte a Canonului Mare al Sfântului Andrei Criteanul. Un Canon pe care Biserica l-a așezat la începutul Postului Mare pentru a ne ajuta pe drumul nevoințelor către Praznicului Învierii dar mai ales pentru ceea ce înseamnă el. Pentru că este un canon de pocăință și totodată o meditație biblică.

Canon de pocăință pentru că prin cuvintele așezate de Sf. Andrei Criteanul în cuprinsul lui ne aduce aminte de multe personaje din Vechiul și Noul Testament care au greșit și s-au căit înaintea lui Dumnezeu. Și totodată de anumite persoane care au greșit și nu s-au îndreptat. Prin aceste cuvinte, Sf. Andrei Criteanul ne îndeamnă să luăm aminte la exemplele bune din Vechiul și Noul Testament și mai ales la jertfa Mântuitorului Iisus Hristos, Care S-a întrupat, a murit și a înviat pentru răscumpărarea neamului omenesc din păcat.

Toate aceste exemple de persoane care și-au revenit din starea de păcătoșenie ne arată nouă că deși am greșit înaintea lui Dumnezeu trebuie să avem capacitatea de a ne reveni în sine, în starea de normalitate în ceea ce privește legătura noastră cu Dumnezeu. Atunci când păcătuim, între noi și Dumnezeu se așează un zid care nu ne mai permite să conștientizăm legătura noastră cu Dumnezeu. De aceea, acest canon ne amintește de înaintașii noștri și totodată ne dă nădejdea că oricât de mult păcătuim, dacă ne revenim, dacă ne pocăim, dacă ne pare rău pentru cele făcute, Dumnezeu cel plin de dragoste ne iartă. 

Capacitatea Sfântului Andrei Criteanul de a cuprinde atât Vechiul Testament cât și Noul Testament în acest canon, ne îndeamnă și pe noi să cunoaștem Sfânta Scriptură, să cunoaștem lucrarea lui Dumnezeu.

Să citim din Vechiul și Noul Testament pentru a ne adânci în ceea ce înseamnă lucrarea lui Dumnezeu în viața acestei lumi și purtarea Lui de grijă pentru fiecare om și întreaga omenire, întregul univers. Perioada Postului și citirea acestui canon de pocăință ne provoacă la mai multă cunoaștere, la mai multă înțelegere.

 Să ne bucurăm de aceste daruri și mai ales să le punem în practică și să luăm aminte la exemplele bune, nădăjduitoare, că există și pentru noi iertare chiar dacă am greșit, există și pentru noi cunoaștere a lui Dumnezeu, chiar dacă de multe ori suntem limitați de grijile și poverile noastre. 

Dumnezeu să primească osteneala postului de până acum, rugăciunile noastre să le împlinească și să ne descopere ceea ce ne este de folos pentru viața și mântuirea noastră. Să ne dăruiască înțelepciunea și capacitatea de a înțelege ceea ce dorește El de la noi și ceea ce ne este de folos pentru fiecare zi a vieții noastre. 

Dumnezeu să binecuvânteze și lucrarea părinților de aici, a părintelui Ilarion împreună cu obștea, care de atât de mulți ani se roagă pentru întreaga lume, dând mărturie a iubirii lui Dumnezeu față de lume și a capacității omenești de a se ridica la Dumnezeu, de a primi dragostea și harul lui Dumnezeu care lucrează prin Sfânta Biserică. Post cu folos! ”, a spus Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul.

La rândul său, Părintele Ilarion, Starețul Mănăstirii Feredeu, a mulțumit Preasfinției Sale pentru bucuria împreunei-rugăciuni.

„Aleasă bucurie am avut astăzi prin prezența în mijlocul nostru a Preasfințitului Părinte Emilian, drag nouă tuturor, și îi mulțumim pentru osteneala de a veni să se roage împreună cu noi, pentru cuvântul de învățătură rostit și pentru tot ce dovedește față de așezământul acesta și viețuitorii lui. Îl rugăm pe Dumnezeu să îi facă parte de multă sănătate și să vină la această mănăstire cât de des.”, a spus Părintele Ilarion.

2 Martie 2023, deja a patra zi din Postul Paștelui, a patra parte a Canonului Sfântului Andrei Criteanul și un reînnoit îndemn de a fi cu luare aminte la cele ce ne sunt cu adevărat cu folos pe calea spre mântuire, zicând:

„Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al găririi în deşert nu mi-l da mie.

Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău.

Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor.

Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosul!

Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul!

Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mântuieşte-mă!

Fără de număr am greşit, Doamne, iartă-mă!”  (Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul)