Se împlinesc în acest an 300 de ani de la nașterea Sfântului Paisie de la Neamț,  isihast, stareț al mai multor mănăstiri din Moldova, organizator și înnoitor al vieții monahale. Iar o astfel de plinire n-ar fi putut altfel decât să prilejuiască o mare sărbătoare în Arhiepiscopia Iașilor.

Sărbătoarea Sfântului Paisie a debutat duminică, 13 noiembrie, cu deschiderea oficială, la Iași, a Simpozionului Internațional „Moștenirea spirituală și culturală a Sfântului Paisie de la Neamț. 300 de ani de la naștere”. 

Astăzi, în penultima zi a Simpozionului și ziua de prăznuire a Sfântului Paisie, centrul sărbătorii a fost Mănăstirea Neamț, acolo unde a fost săvârșită Sfânta Liturghie Arhierească și s-a binecuvântat incinta noului muzeu, dedicat exclusiv Sfântului Paisie, „în care pelerinii și turiștii deopotrivă pot descoperi obiecte personale, dar și detalii interesante legate de parcursul duhovnicesc al acestui mare isihast al Bisericii noastre”, coform Doxologia.ro. 

Atât la sărbătoarea de astăzi de la Mănăstirea Neamț, cât și la deschiderea Simpozionului a participat și Ierarhul nostru, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, care a susținut prelegerea „Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț – rugăciunea în viața monahilor nemțeni”.

Cuviosul Paisie de la Neamț s-a născut în orașul Poltava din Ucraina în anul 1722, la 21 decembrie, într-o binecuvântată familie preoțească numeroasă. Din botez s-a numit Petru.

În anul 1735 învață carte la Academia Teologică din Kiev, întemeiată de mitropolitul moldovean Petru Movilă. După patru ani, părăsind școala, intră în viața monahală la Mănăstirea Medvedeski, având vârsta de 19 ani. Aici este făcut rasofor, primind numele de Platon. După puțină ședere în Mănăstirea Pecerska, vine în Moldova, în anul 1745, și se stabilește la schitul Trăisteni - Râmnicu Sărat și apoi la Mănăstirea Dălhăuți.

În vara anului 1746 se duce la Muntele Athos, unde se nevoiește ca sihastru patru ani de zile. În anul 1750 este tuns, aici, în monahism de Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului, duhovnicul său, primind numele de Paisie. Apoi, este hirotonit ieromonah și întemeiază o obște monahală în Schitul Sfântul Prooroc Ilie, unde se nevoiește până în vara anului 1763, adunând în jurul său 64 de călugări români, ucraineni și ruși.

Se reîntoarce în Moldova împreună cu toți ucenicii săi și se stabilește la Mănăstirea Dragomirna, unde se nevoiește doisprezece ani, până în 1775. Aici, Cuviosul Paisie formează o obște mare de 350 de călugări și traduce, împreună cu ucenicii săi români, o parte din scrierile filocalice ale Sfinților Părinți.

În anul 1775, Moldova de Nord căzând sub ocupație austriacă, Cuviosul Paisie a fost nevoit să se stabilească la Mănăstirea Secu, în data de 14 octombrie, împreună cu 200 de monahi, lăsând la Dragomirna o obște de 150 de monahi. Aici se nevoiește patru ani, continuând aceeași rânduială de viață duhovnicească atonită.

Cu binecuvântarea mitropolitului Moldovei Gavriil Calimachi și la îndemnul domnitorului Alexandru Moruzi, Cuviosul Paisie s-a mutat la Mănăstirea Neamț, cu o mare parte din obștea de la Secu, în ziua de 14 august 1779, unificând astfel cele două mănăstiri sub povățuirea unui singur stareț.

Timp de cincisprezece ani, cât a fost stareț al celor două mănăstiri unificate, Neamț - Secu, Cuviosul Paisie păstrează cu sfințenie același regulament de viață monahală din Sfântul Munte Athos.

Pentru sfințenia vieții sale, numele Cuviosului Paisie de la Neamț era cunoscut în toate țările ortodoxe, începând din Muntele Athos până în Lavra Peșterilor din Kiev.

În toamna anului 1794, îmbolnăvindu-se, și-a dat sufletul său în mâinile Domnului în seara zilei de joi, 15 noiembrie, la vârsta de 72 de ani. A fost plâns de toată obștea celor două mănăstiri, cu schiturile lor, care numărau peste 1000 de călugări români, ruși, ucraineni, greci, bulgari. Sâmbătă, 17 noiembrie, a fost înmormântat în gropnița bisericii mari, zidită de Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.

În 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a rânduit pomenirea ca sfânt a Cuviosului Paisie de la Neamț, fiind trecut în calendar la data de 15 noiembrie.

Foto: Doxologia.ro