Preotul care a făcut greva foamei pentru demolarea statuii lui Lenin din Piaţa Presei a trecut la cele veșnice, la Londra, la 61 de ani.

Câți, oare, ne amintim de Părintele Sorin Grecu? Spune ceva numele său generațiilor actuale?

Dacă răspunsul este nu, atunci, deși târziu, trebuie să ne amintim: Părintele Sorin Grecu este preotul care, după Revoluția din 1989, a făcut greva foamei pentru îndepărtarea din spațiul public a simbolurilor regimului comunist și ale ocupației sovietice. Imediat după ce în țară s-au mai liniștit lucrurile, părintele Sorin Grecu a apărut în fața Casei Scânteii din București, devenită Casa Presei Libere și s-a postat cu o uriașă pancardă lângă statuia lui Lenin.

„Nu voi pleca de aici şi nu voi încheia greva foamei, până nu se va da jos. Este dorinţă personală, nu reprezint pe nimeni”, spunea părintele Grecu în martie 1990, când își începuse protestul lângă statuia lui Lenin.

„A durat vineri, sâmbătă, duminică şi luni la ora 10 şi 27 de minute l-a dat jos. Aveam impresia că se fac că muncesc. Cum să fie greu să dai o statuie de şapte tone, când o biserică (n.r. făcând trimitere la capela pe care o transformase într-o biserică pe vremea lui Ceaușescu, într-o comună din Teleorman, și care fusese dărâmată într-o noapte de autorități)  se surpa într-o noapte şi a doua zi erau flori pe iarbă?”, spunea părintele.

Protestul său nu a fost bine primit de regimul care se instalase la Bucureşti după căderea comunismului, iar de aici și până la plecarea într-un lung exil n-a mai fost decât un pas. După doi ani de la acel protest a decis să plece din ţară, în Marea Britanie, unde a cerut azil politic. Nu a putut să fie preot şi s-a angajat bodyguard într-un club.

Într-un interviu din 2016, Sorin Grecu spunea: „19 ani am lucrat bodyguard în Londra, bodyguard în club. Acum patru ani m-am lăsat. În fiecare săptămână lucram trei nopţi ca bodyguard, cu tot ce ţine: bătăi, droguri, cuţite, sticle sparte. Îmi făceam jobul ca să-mi pot întreţine casa şi familia.”

În 1993 a întemeiat o parohie ortodoxă, sprijinit de confrați greci și de Crucea Roșie Britanică. În acest timp, a ridicat și o capelă în curtea casei sale.

Avocatul Antonie Popescu evocă personalitatea Părintelui Sorin Grecu, descriindu-l ca pe un „Un vrednic muscelean preot, desavarsit misionar si o personalitate a Romaniei recente, a ramas in istoria de dupa Decembrie 1989 prin protestul si greva foamei pentru indepartarea din spatiul public a simbolurilor regimului comunist si ale ocupatiei sovietice - un protest antemergator al fenomenului Piata Universitatii.In 1995 l-a intampinat pe Regele Mihai venit oficial la Londra în anul 1995, la sărbătorirea a 50 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Si a incheiat misiunea pamanteasca parca tot simbolic prin contributia la ceremonia de dezvelire a bustului Regelui Mihai la Londra. Din 2003 si pana in prezent nu a fost inca decorat de Statul Roman!”.

Trecerea la cele veșnice a părintelui Sorin Grecu nu putea să treacă neobservată de regizorul Toma Enache, care l-a cunoscut pe Părinte Sorin Grecu la proiecția specială de la Londra a filmului „Între Chin și Amin”, un film care te transformă din simplu spectator în martor al negurei comunismului.

„A plecat la cer și părintele Sorin Grecu! Dumnezeu sa îl odihnească! L-am cunoscut la proiecția specială de la Londra! Am recitit cu emoție ce a scris despre el prietena noastră Sasha Svet înainte de proiecția filmului”, a scris regizorul pe pagina de socializare, redând ceea ce scriitoarea Sasha Svet spunea la vremea respectivă despre Părintele Sorin Grecu.

Dumnezeu să îl odihnească în pace! 

Foto: Facebook / Toma Enache / Inno Brezeanu