Ateneul Român din București a fost inclus joi pe lista Mărcilor de Patrimoniu European, pentru rolul semnificativ jucat în istoria și cultura Europei. Alături de edificiul emblematic din centrul Capitalei României, au mai primit acest titlu încă șase situri culturale europene, potrivit unui comunicat de presă remis Agerpres.

Acestea au fost selectate în 2023 și vor primi în mod oficial marca în timpul unei ceremonii care va avea loc la Anvers miercuri, 17 aprilie.

Marca Patrimoniului European este o recunoaștere a rolului esențial pe care situri sau produse culturale l-au jucat în istoria și cultura europeană, precum și în construirea a ceea ce este în prezent Uniunea Europeană.

Pentru a primi Marca Patrimoniului European, siturile trebuie să îndeplinească cele trei criterii de bază: să își demonstreze semnificația europeană, să aducă la cunoștința publicului european dimensiunea lor europeană și să își demonstreze capacitatea operațională de a desfășura aceste activități.

 Ateneul Român îndeplinește toate aceste criterii. Este un edificiu marcant al orașului București. A fost construit prin subscripție publică, la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a găzdui o bibliotecă, serii de conferințe, concerte, expoziții și alte activități cultural-artistice, în cadrul misiunii sale de popularizare a culturii. Începând din 1889, Ateneul găzduiește Societatea Filarmonică Română (în prezent Filarmonica „George Enescu”). A găzduit și găzduiește concerte ale unor mari compozitori și orchestre din Europa și, de asemenea, unul dintre cele mai importante evenimente muzicale clasice din lume, Festivalul și Concursul Internațional „George Enescu”.

Cele şapte situri sunt: Cisterscapes - Cistercian Landscapes Connecting Europe (Austria, Cehia, Germania, Polonia, Slovenia); Mănăstirea San Jeronimo de Yuste (Spania); Muzeul Our Lord in the Attic (Ţările de Jos); Teatrul Regal Toone (Belgia); Kalevala (Finlanda); Athenaeum Român (România) şi Sant'Anna di Stazzema (Italia), informează Reprezentanţa Comisiei Europene în România.