Eroul anticomunist braşovean Liviu Corneliu Babeş are, după 35 de ani de când şi-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Braşov, o statuie care aminteşte de martiriul său, însă, deocamdată nici măcar elevii din judeţul Braşov nu învaţă despre el, transmite Agerpres.

Primarul municipiului Braşov, Allen Coliban, a dezvelit, sâmbătă, la Poiana Braşov, statuia dedicată memoriei lui Liviu Corneliu Babeş, în prezenţa văduvei acestuia, Etelka.

„Este un gest care vine după 35 de ani de la jertfa supremă a lui Liviu Corneliu Babeş. Este o datorie a noastră, a tuturor, să cinstim această memorie. (…) şi, în sfârşit am dus-o la îndeplinire. Este important să cinstim memoria lui Liviu Corneliu Babeş în această zi, cu atât mai mult cu cât gestul lui a fost un gest suprem de renunţare la sine şi de a da tot ce ai, inclusiv viaţa, pentru ca noi să fim liberi. Sper să transmitem tuturor un mesaj şi să păstrăm un moment în inimile şi în mintea noastră la fiecare 2 martie”, a declarat primarul Allen Coliban.

Statuia, care este o replică la scară mai mare a unei opere a lui Liviu Corneliu Babeş, Icar, a fost amplasată într-o zonă circulată, în apropierea bisericii din Poiana Braşov.

„Cred că din toată opera, din toate lucrările, aceasta, Icar, este cea mai grăitoare şi simbolică pentru felul în care el şi-a trăit viaţa şi a decis să şi-o încheie. Acest monument este într-o zonă foarte circulată a Poienii Braşov tocmai pentru că avem nevoie de expunere şi vizibilitate. Avem nevoie ca toţi cei care trec pe aici şi toţi cei care vin la schi sau la săniuş să îşi ia un moment şi să se gândească ce reprezintă această statuie”, a adăugat edilul braşovean.

La rândul său, prefectul Braşovului, Mihai Cătălin Văsii, a subliniat că Liviu Corneliu Babeş este un erou cu care braşovenii se mândresc, însă, cu toate acestea, nici măcar elevii din Braşov nu învaţă despre el.

„Jertfindu-se, a pus Braşovul pe harta luptei anticomuniste. Este eroul cu care noi, braşovenii, ne mândrim. Sper ca, împreună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, să putem să prezentăm cine a fost eroul Liviu Corneliu Babeş la nivelul tuturor unităţilor şcolare din judeţul Braşov”, a afirmat prefectul Mihai Cătălin Văsii.

Dintr-o eroare, numele eroului martir a fost înscris greşit pe statuie, însă primarul Braşovului a dat asigurări că va fi corectat.

Realizarea şi amplasarea statuii a costat aproximativ 140.000 de lei.

În 2 martie 1989, braşoveanul Liviu Corneliu Babeş şi-a dat foc la baza pârtiei Bradul, în semn de protest faţă de politica opresivă a regimului ceauşist.

La baza pârtiei, cuprins de flăcări, bărbatul s-a prăbuşit, sub privirile celor prezenţi, între care şi foarte mulţi turişti străini. Înainte de a se autoincendia a afişat pe trunchiul unui copac textul „Stop Murder, Auschwitz = Braşov”.

Cine a fost Liviu Corneliu Babeș?

În 2 martie 1989, brașoveanul Liviu Cornel Babeș, maistru la Fabrica de Prefabricate (PREFA) și artist amator, și-a dat foc la baza pârtiei Bradul, în semn de protest față de politica opresivă și inumană a regimului ceaușist. La baza pârtiei, cuprins de flăcări, bărbatul s-a prăbușit, sub privirile celor prezenți, între care și foarte mulți turiști străini, după ce înainte de a se autoincendia a afișat pe trunchiul unui copac textul „Stop Murder, Auschwitz = Brașov“. Câteva ore mai târziu, Liviu Cornel Babeș murea la Spitalul Județean, din cauza arsurilor grave pe care le suferise. În aceeași seară, la Europa Liberă s-a transmis un anunț scurt care spunea că se pare că un român și-a dat foc pentru a protesta împotriva comunismului.

În aprilie 1989, Occidentul a aflat despre Liviu Cornel Babeș prin intermediul ziarului „The Free Romanian“, articol care apoi a fost preluat și de prestigiosul „The Sunday Times“.

„Am auzit un geamăt și un om cuprins de flăcări a apărut din pădure. Nu părea că încearcă să-și stingă cercul de flăcări care îl cuprinsese. Nu spunea un cuvânt, dar aveam impresia ca-i aud sfârâitul părului și al pielii. Durerea sa era cumplită, dar, deși trecuse mai mult de un minut de când îl observasem, nu dădea niciun semn că ar încerca să se salveze. Atunci a apărut cineva cu o pătură și împreună am încercat să-l stingem”, povestea ulterior presei occidentale Douglas Wallace, un turist britanic care a încercat să stingă flăcările care l-au cuprins pe brașovean.

Liviu Corneliu Babeş a fost comparat cu studentul Jan Palach, care şi-a dat foc, în anul 1969, în piața Wenceslas din Praga, în semn de protest faţă de invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice în anul 1968.

În 1997, Liviu Babeș a fost declarat Erou Martir, iar Consiliul Local Brașov l-a declarat, post-mortem, Cetățean de onoare al Brașovului. O stradă din Brașov îi poartă numele.