Filarmonica George Enescu aduce în această săptămână un omagiu maestrului George Georgescu din două concerte în care Orchestra Simfonică a Filarmonicii  "George Enescu" va evolua sub conducerea dirijorului Cristian Macelaru. Solistă va fi violonista Sarah Nemțanu.

Concertele vor avea loc la Ateneul Român Joi, 11 ianuarie 2024, ora 19.00, și Vineri, 12 ianuarie 2024, ora 19.00.

La finalul concertului, spectatorii vor putea să-l felicite pe Cristian Măcelaru în cadrul unei sesiuni de autografe pe care artistul o va acorda pe albumul Cristian Măcelaru – Orchestra Națională Radio. Ceaikovski, Dvořák, apărut la Editura Casa Radio. Sesiunea de autografe va avea loc în foaierul Ateneului Român.

De asemenea, de neratat este Expoziția foto-documentară din foyerul Ateneului Român, dedicată vieții și operei dirijorului George Georgescu, realizată Ioana Rațiu-Răileanu, fiica Maestrului.

George Georgescu (1887 - 1964) s-a născut la Sulina, pe 12 septembrie 1887. Talentul său muzical s-a manifestat de timpuriu, învăţând singur să cânte la vioară. A urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti, pentru ca mai apoi să continue studiul violoncelului la Şcoala Superioară de Muzică din Berlin. În urma unui accident, a fost nevoit să renunţe la cariera de violoncelist. Intuind adevărata lui vocaţie, marii muzicieni ai vremii Arthur Nikisch şi Richard Strauss, apropiaţi lui, l-au îndrumat către cariera de dirijor. Astfel, în anul 1918 dirijează primul concert cu Filarmonica din Berlin. Succesul - atât cel de public, cât şi cel consemnat de critică - a fost enorm, dând tonul seriei de elogii care îl va însoţi întreaga carieră, se subliniază în comunicatul citat.

În 4 ianuarie 1920 susţine primul concert la Ateneul Român, iar începând cu anul 1921 devine, pentru patru decenii (cu o pauză de câţiva ani), directorul general al Filarmonicii din Bucureşti. Este numit şi directorul Operei Române, fiind cel care a înfiinţat prima scoală de balet. În timpul directoratului lui George Georgescu, orchestra Filarmonicii atinge deplina maturitate, ajungând la rangul marilor orchestre ale lumii. Datorită notorietăţii internaţionale şi a relaţiilor de prietenie cu marii muzicieni ai timpului, la Bucureşti vin, în anii în care maestrul a activat, numeroşi compozitori şi instrumentişti: Richard Strauss, Maurice Ravel, Pietro Mascagni, Igor Stravinski, Jaques Thibaud, Arthur Rubinstein. În acelaşi timp, a promovat compoziţia românească, numele cele mai frecvente fiind: George Enescu, Dinu Lipatti, Paul Constantinescu, Mihail Jora, Marcel Mihalovici, Marţian Negrea, Constantin Silveştri.

George Georgescu a fost apropiat de orchestră şi de lumea muzicală până în ultimul moment al vieţii sale. Ultimul concert pe care l-a dirijat în străinătate a fost la Berlin, acolo unde îşi începuse cariera. Cu şapte ani înainte de a se stinge din viaţă (1 septembrie 1964), palmaresul lui George Georgescu era impresionant: dirijase 52 de orchestre din lumea întreagă (850 de concerte în Bucureşti cu programe inedite, incluzând 100 de piese româneşti şi numeroase partituri contemporane în primă audiţie), colaborase cu 150 de solişti români şi străini. Criticii muzicali au denumit anii în care maestrul şi-a desfăşurat activitatea "Epoca Georgescu".