Național Ultima oră
Arhitectul Dan Bădic, unul dintre cei mai fideli oameni care au stat alături de Regele Mihai și de Regina Ana, a trecut la cele veșnice
Arhitectul Dan Bădic, unul dintre cei mai fideli oameni care au stat alături de Regele Mihai și de Regina Ana, a trecut la cele veșnice
15/05/2023 ⋅ 0 comentarii

Arhitectul Dan Bădic, unul dintre cei mai fideli oameni care au stat alături de Regele Mihai și de Regina Ana, a trecut la cele veșnice.

Printre cei care au transmis mesaje la trecerea sa la cele veșncie se află Custodele Coroanei, Majestatea Sa Margareta, Principesa Sofia, dar și Ion Tucă.

„Familia Regală a aflat cu nespusă tristețe vestea trecerii la Domnul a arhitectului Dan Bădic, unul dintre cei mai fideli și mai de încredere oameni care au stat alături de Regele Mihai și de Regina Ana, de întreaga Familie Regală, în ultimele trei decenii.

Foarte la începutul anilor 1990, Dan Bădic a fost printre primii români care s-au pus cu devotament și generozitate în slujba Regelui Mihai, fiind în toate împrejurările la dispoziția suveranului, de la chestiuni de secretariat și logistică, până la complicatele și anevoioasele organizări ale vizitelor Familiei Regale în țară. Pentru mai bine de un deceniu, el a fost mereu alături de Principesa Sofia, ca și de Regina Ana și de Principesa Moștenitoare, în zeci de orașe, comune, sate sau mânăstiri pe care Familia Regală le-a vizitat în acei ani.

Începând cu anul 2001, Dan Bădic a fost directorul Casei Majestății Sale, atunci când Palatul Elisabeta a redevenit reședință regală. El a ocupat această poziție mai bine de un deceniu și, apoi, a rămas pentru Regele Mihai același om de nădejde, în Elveția, până la trecerea la cele veșnice a suveranului.

Majestatea Sa Custodele Coroanei transmite condoleanțe și adânca sa compasiune soției și fiicei arhitectului Dan Bădic!”, a transmis Familia Regală a României.

De asemenea, Principesa Sofia și-a exprimat mâhnirea la aflarea acestei vești, amintind despre „marele său simț al loialității, energia sa inepuizabilă și simțul umorului au fost contagioase și ne-au ajutat adesea să mergem mai departe în acei primi ani dificili”,

„Am fost foarte mâhnită să aflu de moartea lui Dan Badic. Am amintiri foarte calde despre el. Am lucrat împreună timp de mai mulți ani în perioada 1990.

El a avut un rol esențial în organizarea numeroaselor mele călătorii în România de la Versoix, inclusiv pentru două convoaie de alimente și echipamente medicale pe care le-am distribuit familiilor și unităților medicale din România, la începutul anilor ’90. 

Marele său simț al loialității, energia sa inepuizabilă și simțul umorului au fost contagioase și ne-au ajutat adesea să mergem mai departe în acei primi ani dificili. Capacitatea sa de a se simți bine cu toți cei pe care îi întâlneam a fost un mare avantaj și a fost liniștitor să am alături de mine pe cineva de mare încredere în timp ce călătoream prin toată țara în anii ’90 în misiuni de cercetare, inclusiv pentru Fundația Regala Margareta a României.

A dat atât de mult țării noastre și Regelui Mihai I în particular, iar acestea sunt lucruri pe care nu le uităm niciodată. Îi sunt foarte recunoscătoare pentru anii pe care i-a dăruit familiei mele.

Transmit sincere condoleanțe familiei sale, pe care o port în rugăciunile mele. 

Dumnezeu să-l odihnească!”, este mesajul Principesei Sofia.

Domnul Ion Tucă, directorul Casei Majestății Sale, a transmis, printr-un mesaj postat pe pagina Familiei Regale, un gând de mulțumire față de cel care i-a deschis calea, în urmă cu mai bine de trei decenii, în slujba Familiei Regale.

„Arhitectul Dan Bădic a fost omul care, alături de doamna Simina Mezincescu, a fost cel care în urmă cu 33 de ani avea să-mi deschidă calea destinului în slujba Familiei Regale a României. Așa se face că, în 25 octombrie 1990, însoțeam împreună pe Alteța Sa Regală Principesa Sofia pentru prima dată la Săvârșin. Acolo, pe insula iazului din mijlocul parcului regal, domnul Bădic a deschis o sticlă de șampanie și a înregistrat pe o cameră video un mesaj care avea să ajungă la Regele Mihai pentru aniversarea zilei de naștere. Erau atunci multe speranțe legate de ce putea deveni România începând cu acel 1990, în care Regele avea 69 de ani.

Aveau să treacă anii, laolaltă cu toate acele momente care ne-au rămas în memorie ca fiind de referință pentru prezența în România a Familiei Regale, avându-l alături pe Dan Bădic, o persoană de o loialitate exemplara, cu o energie debordantă, simț al umorului de neegalat, rafinament și diplomație, spirit organizatoric, dar și un suflet care știa să se apropie de oameni și de nevoile lor, să găsească mereu soluțiile cele mai potrivite și să așeze bine lucrurile, așa cum o făcea poate și în activitatea lui profesională prin proiectele de arhitectură.

Acele vremuri ale prezenței Familiei Regale în România, de după 1990, au fost foarte grele, dificile, chiar de neînțeles pentru mulți dintre noi, dar și încărcate de emoție, înălțătoare, pline de speranță.

Am avut privilegiul de a fi lângă Dan Badic în decembrie 1990, atunci când regimul neocomunist avea să ne oprească din drumul spre Curtea de Argeș, pe autostradă la Pitești, dar și în 1992, când aveam să însoțim Familia Regală de Sfintele Sărbători de Paști la Putna și la București, atunci când un milion de români au ieșit în stradă pentru Regele lor.

Mai apoi, în perioada 2001-2006, aveam să-l cunosc pe Dan Bădic în calitatea sa de director al Casei Majestății Sale Regelui Mihai I, atunci când a repus bazele structurii administrative ale Familiei Regale, așa cum era, cunoscută drept „Casa Civilă”, înainte de 1948.

Îi datorez foarte mult domnului Dan Badic și, deși nu pot acum să-i exprim mulțumirile mele așa cum ar fi meritat, pot spune că el știa că îl prețuiesc foarte mult și că îl voi păstra în amintire cu cele mai alese gânduri.

Dumnezeu să-l ierte!”

Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.