„Să vă iubiți unul pe altul! Precum Eu v-am iubit pe voi, așa și voi să vă iubiți unul pe altul”

A bătut astăzi toaca în Cer și pe pământ a tăcere. În tinda serii, Denia celor 12 Evanghelii a adus împreună mulțime de arădeni în Catedrala Veche din Cetatea Aradului, unde Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit Slujba Sfintelor și Mântuitoarelor Pătimiri ale Celui mai bun Părinte și Prieten pe care noi L-am răstignit și-L răstignim adesea, căci, nu-i așa... „nu-i singur Iuda vinovat”. 

Acel Părinte și Prieten, Dumnezeu adevărat, pe care astăzi Îl vedem spălând picioarele ucenicilor, Îl vedem la Cina cea de Taină, unde, știind ceea ce urmează, ne-a lăsat Marele Dar de a putea fi părtași vieții Sale prin Sfânta Euharistie, după cum ne spunea Preasfințitul Părinte Emilian la Liturghia săvârșită în această dimineață, Îl vedem rostind Rugăciunea Arhierească și Îl vedem vândut. Pentru 30 de arginți. 

Vedem Dragostea vândută și răstignită. 

O vedem, iar toaca bate din nou peste tăcerea Cerului și a pământului. 

La capătul acestora, porunca supremă a iubirii: „Să vă iubiți unul pe altul! Precum Eu v-am iubit pe voi, așa și voi să vă iubiți unul pe altul. Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii față de alții.”

Nu doar a poruncit, ci mai întâi El Însuși a plinit: prin propriul exemplu, ne-a arătat că această nouă poruncă a iubirii biruiește trădarea, lepădarea, părăsirea și singurătatea, căci din cei din doisprezece care Îi făgăduiau că Îl vor urma până la moarte, unul avea să-L vândă, unul se va lepăda de trei ori de El, nouă se vor ascunde de teama mulțimilor și doar unul Îi va fi alături, lângă Sfânta Cruce.

Lângă Cruce aflându-ne și noi, cei care am participat la Denia celor 12 Evanghelii la Catedrala Veche, am fost îndemnați de Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul să ne întrebăm, în timp ce îl judecăm pe Iuda pentru trădarea sa, să ne cercetăm inimile pentru a afla „de câte ori nu L-am trădat pe Dumnezeu în viața noastră, de câte ori nu I-am întors spatele, de câte ori nu ne-am lepădat de numele și Evanghelia Lui”, și totodată să medităm la „dragostea lui Dumnezeu pentru noi, care nu obosește nciodată”. 

„Suntem așezați în jurul Sfintei Cruci și în jurul mormântului Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Dătătorul de viață. După citirea Evangheliilor, concluzionăm că Dumnezeu, în bunătatea și smerenia Sa, a luat trup de om, a pătimit, a murit și a înviat pentru noi. Dumnezeu se așează în genunchi în fața omului și îi spală picioarele și observăm cum lucrează El în smerenie, în răbdare și în dragoste, dorindu-i viață veșnică. Ne gândim la faptul că Iuda L-a trădat pe Iisus Hristos, îl judecăm și îl disprețuim, dar totodată ne gândim la fiecare dintre noi, de câte ori nu L-am trădat pe Dumnezeu în viața noastră, de câte ori nu I-am întors spatele, de câte ori nu ne-am lepădat de numele și Evanghelia Lui.  

Totodată, observăm cât de iubiți suntem de Dumnezeu, pentru că ultimul cuvânt nu îl are moartea, nu suferința, nu tragedia, ci ultimul cuvânt îl are Învierea, Viața, Hristos Cel Înviat. 

Să ne îndrăgostim de cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos din Evanghelie, de frumusețea Ființei Lui, de adevărul Lui, de Biserica Lui în care ne-am botezat.

Conținutul acestor zile din Săptămâna Mare este unul singur: Hristos, Fiul lui Dumnezeu care crează lumea a doua oară. Dumnezeu nu obosește să ne iubească pe fiecare dintre noi, pentru că numai păcatul obosește, dragostea nu obosește niciodată. 

Au fost citite în această seară 12 fragmente din cele patru Evanghelii, pentru că Biserica cea iubitoare de Hristos dorește să nu piardă nimic din ceea ce Sfinții Evangheliști au consemnat despre pătimirile și moartea Domnului. Am văzut cum s-au comportat ucenicii în fața suferinței și a morții pe cruce, am văzut cum s-a comportat Maica Domnului, am văzut cum s-a comportat natura (soarele s-a întunecat, pământul s-a cutremurat), modul în care diferite persoane s-au comportat în fața Patimilor Sale. Întrebarea noastră de acum este noi cum ne comportăm în fața iubirii nemărginite a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. 

Cu dragoste, cu smerenie, cu credință și curaj, să ne apropiem de Domnul Hristos și să-l păstrăm în ființa naostră, încât să devină și Mamă, și Tată, și Frate, care ne însoțește pe calea vieții fără de sfârșit.”, a spus Preasfințitul Părinte Emilain Crișanul.

13 aprilie 2023, Joia Patimilor, Denia celor 12 Evanghelii, Catedrala Veche un testament al iubirii (”Să vă iubiți unul pe altul, precum Eu v-am iubit pe voi”) și o întrebare: ”Prietene, pentru ce ai venit?”.

„... Nu patru cuie L-au pătruns,

Când El pe cruce se-aşternu.

Ci noi, cu sufletul ascuns,

Cu mii de patimi L-am străpuns!

Şi eu, şi tu...” (Costache Ioanid)