După binecuvântatele zile ale săptămânii a 5-a din Post, în care, fiecare dintre noi, după putință și voință, ne-am regăsit și îmbogățit timpul prin participarea la Denia Canonului Mare și Denia Acatistului Bunei Vestiri, astăzi bisericile și-au deschis primitoare ușile pentru a ne dărui din timpul Liturghiilor săvârșite, aici și pretutindeni, în Duminica Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca. 

Nouă și multor altor arădeni, deschisă ne-a fost în această zi ușa bisericii Mănăstirii Feredeu, acolo unde Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească. 

Mănăstirile, așa cum fiecare dintre noi descoperim cu fiecare cercetare, au un timp al lor cu care vremurile se măsoară altfel. Și nu spunem asta doar pentru că parcă nouă, oamenilor, mânați adesea de o stare de nemulțumire, ne stă în fire a tânji după lucrul sau lucrarea altuia. O spunem din mărturiile celor care adesea aleg să participe la slujbele săvârșite în mănăstiri și, de ce nu, din propria măsură a timpului descoperită în aceste puncte de întâlnire cu Dumnezeu. 

Așadar, locul bun, oameni cu chip senin în preajmă, bogăție duhovnicească revărsată cu dărnicie din Evangheliile zilei și candela luminoasă a Sfintei noastre Cuvioase Maria Egipteanca, adevărată sărbătoare la finalul căreia nu puteai decât să jinduiești a-L auzi, acum sau cândva, zicând: „Credința ta te-a mântuit, mergi în pace!”. 

Parte a acestei bogății a fost, cu certitudine, și Cuvântul Preasfinției Sale, care, aducându-ne înainte două modele (al unei tinere păcătoase, care prin pocăință s-a întors la Dumnezeu, și al celor doi apostoli care, chiar lângă Dumnezeu fiind, dar fără Duh Sfânt în ei, au greșit), ne-a strecurat în inimi un gând menit a ne așeza în echilibru cu noi înșine, lumea și Dumnezeu: nu pentru însușirile noastre nu greșim, ci pentru darul cel mare al lui Dumnezeu, și că pentru a ajunge la Înviere trebuie să mergem pe calea Pocăinței și a Crucii. 

CUVÂNTUL IERARHULUI 

Prin Pocăință și Cruce către Înviere

„În Duminica a 5-a din Postul Mare, Sfânta Biserică așează în sufletele noastre învățătura despre cum trebuie să privim pătimirile și Crucea Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Marcu 10, 32-45), și modelul de pocăință oferit de Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca (a se vedea viața sfintei din Mineiul pe luna aprilie, ziua întâi și pericopa evanghelică de la Luca 7, 36-50, citită pentru Ziua de cinstire a Sfintei).

Din perspectiva anunțului făcut de Domnul, ucenicilor Săi: „Că Fiul Omului se va da în mâinile oamenilor și-L vor ucide...” (Marcu 9,31), Apostolii s-au îngrijorat, dar Iacob și Ioan, împreună cu mama lor, neînțelegând mesajul Mântuitorului Iisus Hristos au cerut ca ei să șadă, unul de-a dreapta și altul de-a stânga în Împărăția Domnului (cf. Matei 20, 21). Domnul Hristos S-a tulburat de atitudinea lor, văzând că nu au înțeles nimic, dar și pentru faptul că văzuse la ei duhul slavei deșarte.

Observăm aici pericolul omenesc - mintea noastră, care dorește mărire trupească și socială, fără a avea pregătire și acoperire, dar și fără a respecta regulile! Mărirea nu se dă, ci este o alegere. Regula de aur o arată Mântuitorul Hristos, ucenicilor și nouă: „Știți că ocârmuitorii neamurilor domnesc peste ele și cei mari le stăpânesc. Nu tot așa va fi între voi, cei care între voi vrea să fie mare, să fie slujitorul vostru” (Matei 20, 25-26). Aici este cuprinsă esența creștinismului: slujirea lui Dumnezeu și a aproapelui. Modelul suprem în acest sens este chiar Domnul Iisus Hristos, care a pus în practică învățătura Sa în mod deosebit la Cina cea de Taină (a spălat picioarele ucenicilor Săi) și pe Cruce (Răscumpărarea neamului omenesc din păcat și moarte), dar și în toate manifestările pline de dragoste și bunătate, atunci când a săvârșit învierea din morți pentru persoane tinere și a vindecat mulțimi de oameni.

Așadar, astăzi, două modele avem înainte: o tânără prea păcătoasă, care s-a întors prin pocăință la Mântuitorul Iisus Hristos, și chiar doi apostoli de lângă Domnul, care, cât au fost doar oameni, fără Duh Sfânt în ei, au greșit.

Astfel, nu pentru însușirile noastre nu greșim. Ci pentru darul cel mare al lui Dumnezeu. Primim atâtea daruri de la Dumnezeu, pe lângă darul vieții, încât neapreciind aceste daruri, greșim față de Dăruitor, adică Bunul Dumnezeu.

Familia, Biserica și Școala, părinții, dascălii și medicii, precum și toți fiii și fiicele Mântuitorului nostru Iisus Hristos să contribuim la sănătate fizică și sufletească a poporului român.

Fără duhul slavei deșarte, fără orgolii și mândrie, fără fățărnicie și viclenie, să ne slujim unii pe alții și împreună pe Dumnezeu. 

Să fim cu toții, copiii și tinerii de toate vârstele, flori primăvăratice pentru Sfânta Biserică, Neamul Românesc și pentru Împărăția lui Dumnezeu.

Prin spovedanie, iertare, dragoste și Împărtășirea din Sfintele Taine să-L întâmpinăm pe Fiul lui Dumnezeu și să-L primim în cetatea inimii noastre, spre a deveni Flori în Împărăția Sa cerească împreună cu semenii noștri. Amin!”, a spus Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul.

2 aprilie 2023, Duminica a 5-a din Post, Duminica Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, Liturghie Arhierească la Mănăstirea Feredeu... cu un pas mai aproape de Înviere. O zi, timp cu și Dumnezeu, în care Preasfinția Sa ne-a invitat părintește să ne slujim unii pe alții și împreună pe Dumnezeu. Nu oricum, ci fără duhul slavei deșarte, fără orgolii și mândrie, fără fățărnicie și viclenie, pentru că doar așa vom putea fi flori primăvăratice pentru Sfânta Biserică, Neamul Românesc și Împărăția lui Dumnezeu.