Joi, 27 octombrie 2022, începând cu ora 17.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, a avut loc vernisajul expoziţiei "Dacia. Ultima frontieră a romanităţii", un proiect conceput şi coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii, realizat în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei - Chişinău şi prin efortul a 45 de muzee din ţară şi Republica Moldova, potrivit mnir.ro. 

Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa consilierului prezidenţial - Departamentul Cultură, Culte şi Minorităţi Naţionale, Sergiu Nistor, a ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, a directorului general al Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, a reprezentanţilor instituţiilor partenere precum şi a directorului general al Muzeului Naţional de Arheologie din Madrid, Andrés Carretero Pérez, a directorului general al Muzeului Naţional Roman, de la Roma, Stéphane Verger, şi a arhitectului care a proiectat expoziţia, Carlos Barrot.

Expoziţia are la bază conceptul expoziţional materializat într-un proiect de mare succes, "Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane", realizat, în 2021, la prestigiosul Muzeu Naţional de Arheologie din Madrid. Este cea mai mare expoziţie sintetică dedicată civilizaţiei geţilor şi dacilor, a celei romane precum şi a celor ale primilor migratori în acest spaţiu, de-a lungul a peste 1.400 de ani, fiind structurată cronologic pe şase teme generice: "Etapa finală a primei epoci a fierului şi conexiunile localnicilor cu lumea scitică"; "Terra Dacorum" dedicată, în principal, civilizaţiei dezvoltate de geto-daci, în spaţiul definit de ţărmul vestic al Mării Negre, bazinul Carpatic şi fluviul Dunărea - în cea de-a doua epocă a fierului - La Tene; "Pax Romana" propune o imagine sintetică a modului de viaţă roman în spaţiul provinciilor Dacia şi Moesia Inferior, cu aspecte particulare, specifice zonei; "La porţile Imperiului" dedicată comunităţilor din spaţiul locuit anterior de geto-daci, transformărilor pe care acestea le suferă în contextul noilor realităţi generate de prezenţa imperiului şi de convieţuirea dacilor liberi cu triburile germanice şi sarmatice aşezate aici în primele trei secole ale erei creştine; "Construind Terra Christiana" (sec. IV-VII d.Hr.) caracterizată de retragerea armatei şi a administraţiei romane din Provincia Dacia, pătrunderea creştinismului şi marile migraţii; "Barbarii şi Imperiul - Transformarea lumii romane - cotidian şi conflict" - percepţia Dunării ca o frontieră politică şi simbolică, unul dintre principalele repere ale iniţiativelor politice ale Imperiului sau ale unor populaţii în migraţie; spaţiul de la nordul Dunării de Jos a fost, în cursul secolelor IV-VII, şi o zonă a continuităţii civilizaţiei romane provinciale şi de sinteză culturală a moştenirii acesteia cu culturile diferitelor populaţii migratoare germanice, iraniene, slave sau de sorginte central asiatică, conform paginii oficiale de facebook a Muzeului Naţional de Istorie a României.

Sunt prezentate o serie de piese aparţinând colecţiei Muzeului Naţional de Istorie a României, între care: coiful de aur de la Coţofeneşti, tezaurele getice de la Stânceşti, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popeşti, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuş, Vedea, două tezaure necunoscute din S-V României, inscripţii menţionând regii daci Tiamarkos, Burebista şi Decebal, portrete imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus Decius, tezaure sarmatice din judeţul Buzău şi Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida şi Histria (din epoca migraţiilor).

Din colecţiile muzeelor partenere, sunt expuse: tezaure datând din epoca migraţiilor descoperite în mormintele unor principese, la Cluj-Polus şi Turda (din patrimoniul Muzeului Naţional al Transilvaniei şi Muzeul de Istorie Turda), depozitul de arme şi obiecte de bronz greceşti de la Olăneşti, precum şi piese de aur din mormântul unei principese sarmate de la Mocra, Republica Moldova, vase din ceramică, arme, unelte şi podoabe din metale comune care ilustrează evoluţia civilizaţiilor care s-au succedat în spaţiul de la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între sec. VII î.HR. şi sfârşitul sec. VII d. Hr.

Expoziţia beneficiază şi de sprijinul Fundaţiei "Prietenii Muzeului de Istorie a României" recent înfiinţată, a cărei existenţă şi activitate a fost anunțată publicului cu această ocazie specială.

Expoziţia "Dacia. Ultima frontieră a romanităţii" va fi deschisă până în luna martie a anului 2023 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică.