Național Cultură Ultima oră
În urmă cu 122 de ani, Parisul era cucerit de un român de 16 ani. George Enescu și Poema Română
În urmă cu 122 de ani, Parisul era cucerit de un român de 16 ani. George Enescu și Poema Română
06/02/2020 ⋅ 0 comentarii

În al 32-lea an de domnie al Regelui Carol I, în data de 6 februarie 1898, la Paris, era interpretată în primă audiție ”Poema Română” de George Enescu, care nu împlinise încă 17 ani. 

Compusă la doar 16 ani, Poema Română se aude, așadar, pentru prima dată la Concertele Colonne din Paris, oferite de renumitul dirijor francez Édouard Colonne. 

O primă audiție, un răsunător succes de public şi de presă! Poema Română a fost catalogată drept ”prima lucrare amplă românească ce a reuşit să se impună într-unul dintre marile centre muzicale ale lumii”, după cum nota Pascal Bentoiu în ”Breviar enescian”. Același autor care avea să spună despre această primă audiție că a atras ”zeci de cronici, marea majoritate extrem de elogioase, autorul dobândind peste noapte o celebritate care uneori i-a adus şi invidia celorlalţi, nu doar satisfacţii”

”Omagiu respectuos M.S. Regina României” 

Așa sună textul dedicaţiei înscris de autor pe frontispiciul lucrării. Poema Română a fost dedicată de Enescu Reginei Elisabeta a României despre care avea să spună mai târziu că ”este o reîncarnare a Sfintei Elisabeta. Astfel a fost şi Regina Elisabeta a României, care dăruia tot ce avea, despuindu-se de toate bunurile şi săvârşind toate mărinimiile”. 

Acasă, în România, lucrarea a fost interpretată o lună mai târziu, pe 1 martie 1898, la pupitru aflându-se chiar autorul. A fost prima apariţie a lui George Enescu în calitate de dirijor, la aproape 17 ani, acel concert având loc sub înaltul patronaj al Regelui Carol I. Poema Română avea să devină un simbol pentru Casa Regală a României şi, mai târziu, după reîntoarcearea în ţară a Regelui Mihai I şi Reginei Ana, semnalul tuturor ceremoniilor oficiale.

De altfel, Poema Română a fost pansamentul pus pe rana exilului Majestăților Lor, care de câte ori se mutau într-o casă nouă, înainte de a despacheta bagajele şi mobila, scoteau discul de vinil, pick-up-ul şi două scaune, se aşezau şi ascultau Poema Română, în liniştea casei goale. La fel făceau şi când plecau dintr-o casă. 

Din 1947 până în anul 1990, Poema Română nu s-a putut cânta

Din motive lesne de înțeles, după abdicarea forțată a Regelui Mihai, orice urmă a regalității trebuia ștearsă din memoria poporului, Poema Română având parte de același tratament. Astfel, Din 1947 până în anul 1990, Poema Română nu s-a putut cânta. 

Chiar și în anul 1990, când lucrarea a fost inclusă într-un concert, la Ateneul Român, de către maestrul Horia Andreescu, Radioul şi Televiziunea Naţională nu au fost lăsate de autorităţi să înregistreze concertul.

În anul 2008, Poema Română avea să fie ascultată pe micile ecrane de sute de mii de români, cu ocazia Nunţii de Diamant a Regelui Mihai şi a Reginei Ana, sub bagheta Maestrului Horia Andreescu. În ultimii ani, Poema Română a fost inclusă în repertoriul multor filarmonici din țară și a fost cântată în multe concerte, în diverse țări ale lumii, fiind nelipsită în deschiderea ceremoniilor regale, la Palatul Regal, Castelul Peleș și Palatul Elisabeta, unde este folosit fragmentul final din Poema Română, care cuprinde Imnul Regal al României. 

Profesorii de la Paris i-au spus lui Enescu să le povestească despre țara lui, iar ”ca răspuns, el le-a prezentat peste puțin timp această compoziție, care prin graiul său le-a povestit despre plaiurile românești. Mai târziu, tot despre țara sa a vorbit lumii întregi compozitorul prin rapsodiile și celelalte lucrări ale sale”, scria compozitorul Ion Dumitrescu.

 

Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.