În binecuvântatul timp al Săptămânii Luminate în care ne aflăm astăzi, de Izvorul Tămăduirii, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul a împreună-liturghisit cu Preasfințitul Părinte Nestor Hunedoreanul, Episcopul Devei și Hunedoarei, și un sobor de preoți și diaconi, la Mănăstirea Crișan, care și-a serbat al doilea hram.
Ierarhul arădean împreună cu cel hunedoarean, soborul slujitor, viețuitorii mănăstirii, credincioșii veniți în număr mare la ceas de sărbătoare, toți văzuți de la orarecare distanță, dând viață poieniței Mănăstirii Crișan, acolo unde se află Altarul de vară, păreau a alcătui un Icos de Acatist. Și nu oricare, ci chiar Icosul 3 din Acatistul de mulțumire ”Slavă lui Dumnezeu pentru toate”, prin care toți ne arătăm bucuria și uimirea în fața lucrării Sale:
„Cât de minunat eşti în praznicul primăverii, când se trezeşte la viaţă toată făptura şi de prin mii de părţi strigă cu bucurie către Tine: Tu eşti Izvorul vieţii, tu eşti Biruitorul morţii! Mângâiate de lumina lunii şi de cântecele privighetorilor, stau văile şi codrii în veşminte de nuntă, întreaga lume este mireasa Ta, ea îl aşteaptă pe Mirele nestricăcios....”
Mănăstirea Crișan, de veghe Țării Moților de câteva veacuri, indiferent grelele împrejurări care i-au dărâmat uneori din ziduri, este astăzi izvor de lumină pentru toți credincioșii care aleg să petreacă un timp cu și pentru Dumnezeu. Un timp care odihnește și tămăduiește de poverile vremurilor.
Cum altfel? Pentru că, a spus Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, chiar sărbătoarea Izvorului Tămăduirii „ne arată taina Bisericii ca loc de vindecare, de iertare și eliberare de păcate și suferință”.
Cuvântul Ierarhului

Sărbătoarea vindecării de păcat și boală
„Hristos Cel Înviat S-a arătat ucenicilor Săi în seara zilei Învierii Sale pentru a-i încredința că El a trecut prin moarte și a biruit-o. Trupul Lui n-a cunoscut stricăciunea pentru că era unit cu Dumnezeirea Fiului Celui veșnic, iar sufletul Lui nu a putut fi ținut în iad, tot pentru că era unit cu Dumnezeirea Sa.
Prima lucrare a Domnului Hristos după biruința Sa asupra morții a fost aceea de a împărtăși ucenicilor Sai puterea de a ierta pācatele (cf Ioan 19,19-23). După opt zile, Hristos S-a arătat și lui Toma pe care l-a vindecat de îndoială sau puținătatea credinței sale.
Este important că prima Sărbătoare după Sfintele Paști este Izvorul Tămăduirii, în vinerea din Săptămâna Luminată. Această zi ne arată cum harul tămăduitor al lui Dumnezeu s-a arătat adesea, de-a lungul veacurilor, într-o biserică din Constantinopol închinată Maicii Domnului. Acolo s-a vindecat foarte multă lume: împărați, episcopi, monahi, credincioși prin credința lor în ajutorul Maicii Domnului.
Este o legătură sfântă si tainică între Vinerea Sfintelor Patimi ale Domnului și Vinerea sărbătorii Izvorului Tămăduirii, fiindcă arată taina Bisericii ca loc de vindecare, de iertare și eliberare de păcate și suferință. Maica Domnului a stat lângă Crucea Fiului ei și a văzut rănile, suferința și coasta din care a ieșit sânge și apă, simboluri ale Botezului și Euharistiei. Ea este, tainic, icoana Bisericii în care se dobândește vindecarea prin Harul tămăduitor dat ei de Hristos Cel răstignit și înviat.
Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii ne arată că harul vindecător al lui Hristos Cel răstignit și înviat se revarsă în Biserică, în Sfintele ei Taine și rugăciuni, în mod deosebit, prin dragostea, milostivirea și mijlocirea Maicii Domnului. În duminicile viitoare până la Înălțare vom vedea cum Hristos Domnul a vindecat o mulțime de persoane. Într-o lume marcată de boală și suferință, avem nevoie de ”acest Spital în care ne vindecăm, Sfânta Biserică”, așa cum o numea Sfântul Ioan Gură de Aur. Prin Biserică primim iertarea păcatelor și harul sfințitor și tămăduitor. Să conlucrām cu harul dumnezeiesc, împărtășit nouă prin Sfintele Taine și rugăciuni, să chemăm milostivirea Maicii Domnului pentru ca viața noastră să sufere mai puțin din cauza păcatelor și a bolilor. Prin Sfanta Biserică să lucrăm la alinarea suferințelor, a singurătății, a bolilor sufletești și trupești ce au cuprins multe persoane”, a spus Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul la Mănăstirea Crișan, din Episcopia Devei și Hunedoarei.
29 aprilie 2022, Izvorul Tămăduirii, Liturghie Arhierească, Mănăstirea Crișan. O zi în care cei doi Ierarhi, împreună cu soborul de preoți și diaconi, s-au rugat în timpul sfințirii Aghesmei mici „Ca să fie apa aceasta tămăduitoare sufletelor şi trupurilor, şi izgonitoare a toată puterea cea potrivnică (...) și să ne fie nouă, Doamne, spre sănătatea sufletului şi a trupului...”.
S-au împreună-rugat și, așa cum era firesc, în amintire și duh de pomenire a fost și Preasfințitul Părinte Gurie, evocat în cuvântul de mulțumire rostit la finalul Liturghiei de către Preasfințitul Părinte Nestor.
HRISTOS A ÎNVIAT! Din izvorul tău cel nesecat, ceea ce eşti de Dumnezeu dăruită, îmi dăruieşti mie, izvorând pururea, curgerile harului tău mai presus de cuvânt. Căci ca ceea ce ai născut mai presus de cuget pe Cuvântul, te rog să mă rourezi cu darul tău, ca să grăiesc ţie: Bucură-te, apă izbăvitoare!
Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.