Românii uciși în Masacrul de la Fântâna Albă, în urmă cu 81 de ani, au fost comemorați la Varnița și la Mănăstirea Putna. 

Spre neuitare și veșnică pomenire, câțiva preoți români din regiunea Cernăuți au săvârșit ieri, 1 aprilie, slujba parastasului la locul masacrului, iar începând cu ora 17.00, cei uciși atunci au fost pomeniți în cadrul evenimentului comemorativ care a avut loc la Mănăstirea Putna, la Portalul Memorial Golgota Neamului „Fântâna Albă”, construit în Anul Centenar al Marii Uniri.

La slujba de comemorare au participat, conform site-ului Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, stareț al mănăstirii și exarh al mănăstirilor și schiturilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, părintele Mihai Cobziuc, directorul Departamentului Minorități din cadrul Sectorului Misiune Pastorală și Actualitate Creștină al Arhiepiscopiei, clerici ai mănăstirii, precum și numeroase autorități locale.

”Fântâna Albă este rana Bucovinei, este rana tuturor românilor”

După săvârșirea slujbei Parastasului, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic a amintit împrejurările masacrului:

„După semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Uniunea Sovietică a ocupat, în 1940, Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Numeroși români bucovineni au fost arestați, omorâți, deportați, bisericile au început să fie închise, așa încât multe familii au început să treacă noua graniță și să vină în România. Un astfel de grup a fost cel care a căzut pradă masacrului de la Fântâna Albă – Varnița la 1 aprilie 1941, spre seară.

Atunci, circa 3.000 de români bucovineni din satele de pe Valea Siretului – Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Igești, Crasna, Ciudei, Budineț, Cireșu, Crăsnișoara Veche, Crăsnișoara Nouă, Bănila Moldovenească, Dăvideni, Carapciu, Cupca, Trestiana, Suceveni, Iordănești – au plecat către România, fiind deciși mai bine să moară decât să mai trăiască sub stăpânirea Uniunii Sovietice.

Cei din fruntea grupului purtau trei cruci, icoane și steaguri albe, arătând că nu doresc să facă niciun rău nimănui, ci doresc doar libertatea. Au spus autorităților sovietice că vor să plece fără să ia nimic cu ei, lăsând toată averea lor pe loc. Ajunși în apropierea graniței, au fost întâmpinați cu foc de mitraliere.

După încetarea focului, răniții rămași în viață au fost aruncați împreună cu cei morți în gropi comune. Gropile erau pregătite. Cei care au reușit să fugă au fost căutați în împrejurimi, astfel încât foarte puțini participanți au rămas în viață.

După două luni, în 13 iunie 1941, 13.000 de familii din nordul Bucovinei au fost deportate în Siberia și Kazahstan. Doar în jur de 10% dintre cei deportați au supraviețuit.

Masacrul de la Fântâna Albă nu a fost singura dată când românii din nordul Bucovinei au dorit să treacă granița și au fost uciși. Au fost numeroși cei care au murit căutând să-și împlinească dorul de a trăi liber.

După Masacrul de la Fântâna Albă, al doilea după numărul de români care și-au pierdut viața a fost masacrul de la Lunca din 6–7 februarie 1941, unde au fost împușcați peste 400 de români, majoritatea din satul Mahala.

Dar, prin numărul lor și prin faptul că totul s-a întâmplat la lumina zilei, după discuții cu reprezentanții autorităților, Masacrul de la Fântâna Albă reprezintă pe toți bucovinenii care au fost uciși pentru libertate și neatârnare.

De aceea, Fântâna Albă este rana Bucovinei, este rana tuturor românilor. Din păcate, în cei 81 de ani trecuți de atunci, ea nu s-a vindecat nici până astăzi”, a spus Părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, conform aceleiași surse.

”Trebuie să le amintim mereu copiilor și elevilor istoria care nu se învață la școală”

În continuare, au luat cuvântul domnul Gheorghe Coroamă, primarul comunei Putna, Părintele Mihai Cobziuc și Profesorul de istorie Cristian Puha, director adjunct al Liceului „Ion Nistor”, care a tras un important semnal de alrmă: „1 aprilie 1941 nu este menționat în manualele de Istorie. (…) Trebuie să le amintim mereu copiilor și elevilor istoria care nu se învață la școală”.

La finalul evenimentului, mai mulți elevi au susținut un frumos și emoționant program artistic, după care au așezat florile și lumânările pe care le-au purtat în mâini la troița și în fața monumentului dedicat celor uciși în urmă cu 81 de ani, la Fântâna Albă.

Foto: Mănăstirea Putna