Credincioşii ortodocşi de rit vechi (ruşii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii şi sârbii din Banat) sărbătoresc pe 7 ianuarie, Crăciunul.

În Ajunul Crăciunului, luni, 6 ianuarie, are loc și tradiționala aprindere a stejarului. Gorski vijenac și Bozic Mladi sunt două cântece tradițional sârbești care se cântă în perioada Crăciunului. 

La unele biserici pe stil vechi, în Ajunul Crăciunului se adună copii şi tineri, frumos îmbrăcaţi în costume populare, care, după slujba de priveghere, cântă colinde. Şi în ziua Naşterii Domnului, în biserică se cântă colinde. Chiar dacă ţin sărbătorile „pe vechi”, cum se spune, după calendarul iulian, credincioşii nu au obiceiuri foarte diferite de cele ale credincioşilor pe stil nou. Şi la ei preotul merge cu icoana pe la casele credincioşilor, şi ei postesc, cântă colinde de Crăciun şi cinstesc Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos.

Sute de credincioşi pe stil vechi îşi primenesc casele şi pregătesc mese cu bucate de post, pentru Ajunul Crăciunului. De pe mesele unor gospodari (depinde de zonă) nu vor lipsi turtele cu nucă, ce poartă denumirea de „scutecele Domnului”. Ca şi la credincioşii ortodocşi pe stil nou, ziua de Ajun este foarte importantă. Gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare, în numele celor 12 apostoli, printre care amintim grâu fiert amestecat cu nucă şi zahăr, bob fiert, mazăre, compot de prune afumate, sarmale de post cu hribi, cozonac cu mac sau cu nucă de post şi turtă cu nucă. Toate aceste bucate se mănâncă după plecarea preotului, seara, când toţi membrii familiei se adună într-o cameră, unde sunt aşezate o icoană cu Naşterea Domnului şi o candelă aprinsă. În faţa acestei icoane toate persoanele din casă se închină. 

Revelionul pe stil vechi este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, iar Boboteaza pe 19 ianuarie. În Ajunul Bobotezei, pe 18 ianuarie, când preotul merge şi stropeşte cu apă sfinţită casele credincioşilor, este zi de post.