S-au împlinit în acest an, pe 29 decembrie, 27 de ani de la trecerea în eternitate a căpitanului aviator Tudor Greceanu. Legendarul As al aviației de vânătoare românești a fost omagiat astăzi, la Cimitiru Bellu din capitală, de Generalul-Maior (rtr.) Radu Theodoru, Președintele de onoare al Asociației de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I”, alături de camarazi, aviatori în retragere și rezervă, membri ARPIA București-Otopeni.

Au participat alături de venerabilul general aviator, veteran al celui de-al Doilea Război Mondial, comandorii Ion Breazu, Ștefan Calcișcă, Constantin Filip, Dorin Ionescu, preot și comandor Petre Moraru, președintele Asociației „Ferdinand I”, Liviu Burcea, vicepreședintele, Vasile Popa, prof. Mihai Atanasie Petrescu, Alexandru Burcea, arh. Constantin Costache, Aurelian Bucur și Teodor Dumitru.

Aleasă prețuire doamnei Magdalena Albu, pentru cuvintele frumoase, pentru prezență și pentru orânduirea creștinească pe care a săvârșit-o impecabil în memoria inegalabilului As al aviației regale de vânătoare, căpitan aviator Tudor Dido Greceanu, cel care cu cinste și onoare a slujit aripile românești în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Tudor Greceanu a absolvit Şcoala de aviaţie cu 6 brevete:pilot de vânătoare, instructor de zbor, pilot de bimotoare, de înaltă acrobaţie, de zbor de noapte şi zbor fără vizibilitate. Pleacă la război în 22 iunie 1941, din dorinţa de a reîntregi ţara. Face parte din Grupul 7 Vânătoare, care la Stalingrad a dat dovadă de un curaj extraordinar reuşind să salveze cincisprezece avioane de pe un aerodrom asediat şi să iasă din încercuire.

A avut la activ 6000 de ore de zbor pe timp de război, realizate în 1000 de misiuni de luptă, atât în Est, cât și în Vest.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, locotenentul Tudor Greceanu a avut 42 de victorii, doborând 42 de avioane inamice, pentru care a fost răsplătit devenind Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” clasa III şi cu alte mari distincţii de război.

Pasionat de filozofia matematică, cu o înzestrare tehnică ieşită din comun care i-a permis să fie autorul unor importante invenţii, vorbitor a patru limbi străine, Greceanu avea şi o impresionantă cultură filozofică. În închisoare a predat matematica și istoria.

Arestat în aprilie 1949 şi condamnat la 20 de ani muncă silnică, este autorul celei mai spectaculoase evadări de la Aiud, la 20 decembrie 1952, din cea mai cumplită bastilie românească. Este de două ori condamnat la moarte. Execută 16 ani de închisoare şi în urma torturilor la care a fost supus, după eşecul evadării, pierde ambele picioare. A fost un aristocrat al suferinţei, un om cu o moralitate fără reproş şi de o exemplară ţinută românească. Fără oameni ca el, fără eroismul şi martirajul lor s-ar fi stins poate de mult „flacăra de veghe” care certifică azi că mai existăm ca neam. Inteligent, modest, lucid, este, alături de Nicolae Steinhardt şi de Ion Ioanid, unul dintre marile caractere ale închisorilor. Moare în decembrie 1994, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din București.

Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I”