Sfânta Muceniță Anisia s-a născut la Tesalonic, din părinti nobili și bogați, care au crescut-o cu mare evlavie pentru credința creștină. După moartea părinților săi, s-a închinat pe sine cu totul rugăciunii și cugetărilor dumnezeiești în propria casă, mărturisind adesea: "O, cât de mincinoasă este viața tinereții, întru care fie te smintești, fie smintești pe alții! Cu cât mai bună este bătrânețea! Iar sufletul meu se umple de tristețe văzând cât trebuie să aștept până ce voi urca la Domnul."

Și-a vândut toate averile, a împărțit totul săracilor și a trăit după aceea numai din munca mâinilor ei. În acea perioadă, împăratul Maximian a decretat că oricine poate să ucidă în voie creștini oriunde îi va afla, fără nicio judecată sau sentință.

 Pentru că a mărturisit că este creștină, Sfânta Muceniță a fost ucisă de un soldat, în timp ce mergea spre biserică. Moaștele ei sunt la Tesalonic, în Biserica "Sfântul Dimitrie".

Rugăciunea Sfintei Anisia

Atotputernice Doamne Dumnezeule, Parintele Unuia Nascut Fiului Tau, Iisus Hristos, al Domnului Dumnezeului si Mantuitorului nostru, Cela ce sezi pe scaunul slavei Tale, Caruia Iti slujesc mii de mii de arhangheli si mii de ingeri iti stau inainte, supunandu-se poruncii Tale: scaunele, domniile, incepatoriile, stapaniile, pe care Te lauda heruvimii si Te maresc serafimii neincetat cantand intreita cantare. Tu pe duhurile care nu se plecau Tie le-ai cufundat in tartarul cel prea adanc si pe balaur, care s-a lipit de darul Tau, l-ai legat cu legaturi nedezlegate si scaunul lui l-ai surpat la pamant si de la slujba cea cereasca l-ai izgonit, lipsindu-l de viata cea fericita, iar cu moartea cea cu defaimare a Crucii ai surpat mandria aceluia.

Tu din sanurile Tale cele fara prihana ai trimis la noi pe Dumnezeu Cuvantul, Care era mai inainte de veci, pe Mantuitorul sufletelor noastre, Cel nascut prin umbrirea Duhului Sfant si din Maria Fecioara, Care printr-Insul ai cautat oaia cea ratacita, ai intarit pe cea neputincioasa si ai vindecat pe cea zdrobita. Pe Tine Te chem, eu smerita si pacatoasa roaba Ta, cu toata inima mea. Tu, Cel ce stii gandurile fiecaruia, focul cel aruncat in lume de Unul Nascut Fiul Tau l-ai aprins in inima mea si scanteia credintei, care este in mine, ai schimbat-o in faclia dragostei. Vino sa ma mantuiesti pe mine, nevrednica roaba Ta, pentru ca pe Tine Te doresc, pe Tine Te caut si de Tine ma lipesc din toata inima mea.