În urmă cu peste două luni, cu bucurie și mândrie vă dădeam vestea participării unui arădean la Festivalul  Internațional George Enescu. Iar vestea bună suna atunci cam așa: Arădeanul Ștefan Șimonca-Oprița, din nou pe scena Festivalului Internațional George Enescu alături de orchestra Les Dissonances. 

Participa și nu oricum, ci din postura de concert-maestru al celor două concerte susținute în ediția jubiliară a Festivalului Enescu, în septembrie 2021, la Sala Palatului, de ansamblul francez Les Dissonances, condus de violonistul şi directorul artistic David Grimal. 

În urma acelor zile, curioși de trăirea arădeanului nostru l-am întrebat simplu „Cum a fost?”. Iar Ștefan ne-a răspuns așa cum o face de fiecare dată, sincer și plin de bucurie: „Să auzi ovații după luni întregi de concerte în săli goale este o binecuvântare, e hrană pentru suflet și trup” - Ștefan Șimonca-Oprița, după Festivalul Enescu.

Astăzi, Ștefan Șimonca-Oprița este parte a neprețuitului dar pe care Festivalul Internațional Enescu ni-l face tuturor de Ziua Națională: Capriciul Român, în interpretarea Les Dissonances.  

Înregistrarea Capriciului Român în interpretarea lui David Grimal şi Les Dissonances, împreună cu filmele documentare despre ediţiile din pandemie ale Concursului şi Festivalului 'Enescu', reprezintă contribuţia Festivalului Internaţional 'George Enescu' la spaţiul virtual realizat de Ministerul Afacerilor Externe pentru aniversarea Zilei Naţionale a României, promovat prin intermediul celor peste 150 de misiuni diplomatice şi oficii consulare ale României, conform unui comunicat transmis de organizatori. 

CAPRICIUL ROMÂN

De la George Enescu – unul dintre cei mai rafinați și aplaudați violoniști ai secolului XX – ne-a rămas o singură partitură de tip concertant dediactă viorii, Capriciul Român. Concepută pentru vioară și orchestră, lucrarea continuă direcția creionată cu mult succes în Sonata a III-a pentru vioară și pian, „în caracter popular românesc”: aduce în prim-plan o virtuozitate violonistică frustă, brodată pe sonoritățile și pe alura improvizatorică (după cum ne anunță și denumirea de Capriciu) a muzicii tradiționale, iar funcția de „taraf” acompaniator revine de această dată orchestrei. 

Enescu a schițat fragmente din Capriciul Român în diferite momente din perioada 1925-1949, neajungând niciodată să finalizeze lucrarea. Acest portret stilizat al lăutarului român pe care îl ascultăm în prezent în programele de concert i se datorează în egală măsură compozitorului Cornel Țăranu, care a restaurat și întregit opusul cvadripartit, pornind de la numai 20 de pagini orchestrate în manuscris și de la o parte a patra care nu exista decât la nivel de intenție. 

Nu în ultimul rând, travaliul de reconstituire a virtuozității violonistice enesciene – prin adăugarea de ornamente ce îmbogățesc atât dimensiunea expresivă, cât și pe cea tehnică – i se datorează violonistului Sherban Lupu, care a oferit și prima audiție a lucrării enesciene. 

Înregistrarea concertului poate fi vizionată gratuit până duminică, 5 decembrie, AICI. 

La mulți ani, România! La mulți ani, arădeni! La mulți ani, români!