La 12 noiembrie, Armata Română celebrează Ziua Cercetaşilor Militari. Marcarea acestei zile face trimitere la momentul constituirii primului element organizat al unităţilor de cercetaşi în Armata Română.

"A fi cercetaş înseamnă să vezi şi să nu fi văzut, să auzi fără a fi auzit, de fapt să fii discret dar, totodată, omniprezent. 'Audi, vidi, sile!' (Ascultă, urmăreşte şi taci) este motto-ul care defineşte blazonul cercetaşilor", potrivit paginii de socializare a Ministerului Apărării Naţionale.

Una dintre cele mai de temut arme ale oricărei armate moderne este reprezentată de cercetaşi. Sunt cei care culeg informaţii despre inamic, în orice fel de condiţii de timp şi de vreme, ziua sau noaptea, infiltrându-se în teritoriul inamic, învăţând comportamentul localnicilor şi observând indicii utile care pot constitui parte a activităţii desfăşurate.

"Cercetaşii sunt controlorii vigilenţei de care dau dovadă toate celelalte unităţi ale armatei (...) sunt ca şi străini în propria lor ţară pentru că ei nu trebuie să fie văzuţi sau simţiţi că sunt în zonă nici de militarii din unităţile pe care le verifică, dar nici de populaţia civilă; cercetaşii acţionează în condiţii atipice şi anume: pe timp de vizibilitate redusă, în timpul intemperiilor de orice fel, urmărind realizarea surprinderii şi încercând să-şi îndeplinească misiunile fără a folosi, pe cât posibil, violenţa", descrie specificul acestei arme generalul Dumitru Miu în volumul "Batalionul 404 Cercetare - Istoria unor învingători''.

La 12/24 noiembrie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat, prin Ordinul de Zi nr. 83, actul de constituire a "Secţiei a II-a" din cadrul "Corpului de Stat Major General", potrivit www.mapn.ro, citat de Agerpres.