Național Religie Ultima oră
Acoperământul Maicii Domnului, vădita întărire a credincioșilor nevoitori
Acoperământul Maicii Domnului, vădita întărire a credincioșilor nevoitori
01/10/2020 ⋅ 0 comentarii

„Împărate ceresc, primeşte pe tot omul care Te slăveşte pe Tine şi cheamă în tot locul preasfânt numele Tău. Şi acolo unde se face pomenirea numelui meu, pe acel loc îl sfinţeşte şi proslăveşte pe cei ce te proslăvesc pe Tine şi împlineşte rugăciunile celor ce cu dragoste mă cinstesc pe mine, Maica Ta; şi făgăduinţele lor le primeşte şi din toate nevoile şi răutăţile îi izbăveşte”, sta și se ruga în văzduh pentru lumea întreagă Maica Domnului, oarecând în Vlaherne.

Se ruga și strălucea de lumină ca soarele şi acoperea poporul cu cinstitul ei omofor, fiind împreună cu oşti cereşti şi cu mulţimea de sfinţi, care în haine albe şi în cucernicie stăteau împrejurul ei, dintre care doi erau mai aleşi: Sfântul Ioan Înaintemergătorul, că altul mai mare decât el nu s-a născut între cei născuţi din femeie, şi Sfântul Ioan Cuvântătorul de Dumnezeu, pe care îl iubea Iisus şi care s-a rezemat pe pieptul Lui.

Cum altfel am fi putut începe mai bine și nădăjduitor această lună octombrie, dacă nu așezați sub Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului?

Și ca orice Sfântă sărbătoare așezată în calendarul nostru ortodox, și această nouă sărbătoare a Maicii noastre a tuturor are o istorie a ei. 

În a doua jumătate a secolului I, în zilele împăratului Leon cel Înţelept (886-912), în Constantinopol, în cinstita biserică a Vlahernei, priveghere de toată noaptea s-a făcut. Fiind ca la patru ceasuri din noapte, Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos, împreună cu ucenicul său, fericitul Epifanie, şi-au ridicat privirile şi au văzut pe Împărăteasa cerului, pe Acoperitoarea a toată lumea, pe Preasfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu, stând în văzduh şi rugându-se pentru lume. 

Înfricoșat de cele văzute, Sfântul Andrei își întreabă ucenicul, pe fericitul Epifanie: ”Oare vezi, frate, pe Împărăteasa şi Doamna tuturor, care se roagă pentru toată lumea?”. Și o vedea și se minuna, răspunzând: ”O văd, sfinte părinte, şi mă minunez, că o văd acoperind pe oamenii ce sunt în sfântul locaş, cu cinstitul ei omofor, ce străluceşte mai mult decât soarele”.

Nu singură era ”bucuria noastră a tuturor” ci însoțită de Sfântul Ioan Botezătorul și Sfântul Ioan Evanghelistul, știindu-i pe ei a fi cu multă îndrăzneală către Hristos, ca prin ajutorul lor să plece mai degrabă pe Dumnezeu spre milă, pentru că mult poate rugăciunea stăruitoare.

Prăznuim noi, astăzi, așadar, Acoperământul Maicii Domnului, amintindu-ne de minunata Sa arătare de oarecând din Vlaherne și nădăjduind ca Sfântul său Acoperământ fără de vreme să fie asupra noastră a tuturor și rugându-ne:

”Auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ție; ocrotește-ne pe noi cu atotputernicul tău Acoperământ și cere de la Dumnezeu Fiul tău să dea păstorilor noștri sfințenie, ca să privegheze și să ocârmuiască sufletele noastre; ocârmuitorilor de orașe, înțelepciune și putere; judecătorilor, dreptate și necăutare la față; învățătorilor, minte și smerită înțelepciune; soților, dragoste și înțelegere; fiilor, ascultare; #asupriților, răbdare; asupritorilor, frică de Dumnezeu; celor mâhniți, răbdare și bucurie duhovnicească; neînfrânaților, înfrânare; și nouă, tuturor, duhul înțelepciunii și al cucerniciei, duhul milostivirii și al blândeții, duhul curăției și al dreptății.”

Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!

 

Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.