Național Cultură Ultima oră
Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, a împlinit astăzi 82 de ani
Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, a împlinit astăzi 82 de ani
11/08/2020 ⋅ 0 comentarii

Domnul Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, a împlinit astăzi 82 de ani. 

Născut la 11 august 1938, în municipiul Iaşi, fiul lui Ioan şi al Georgetei, Octav Bjoza este de naţionalitate română şi religie ortodoxă. Din anii 1941-42 se stabileşte cu familia în zona Braşov, tatăl fiind CFR-ist. 

Este absolvent al Colegiului Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov (1956), iar între anii 1957-58 îl găsim student al Facultăţii de Geografie-Geologie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Luptător îndârjit împotriva comuniştilor a fost arestat în 1958 și condamnat la 15 de ani de muncă silnică. 

La finele anului I, după ultimul examen, pe 25 iunie 1958, a fost exmatriculat şi arestat de Securitatea din Iaşi. Între anii 1956-1958 a făcut parte împreună cu alţi 14 elevi, studenţi şi muncitori din organizaţia anticomunistă „Garda Tineretului Român” din Braşov, care avea drept scop „înlăturarea regimului democrat popular din ţara noastră pe calea violenţei”.

La Iaşi este anchetat de cpt. David Isidor si de către lt. maj. Gaşparovici Eugen, apoi foarte scurt la Securitatea URANUS din Bucureşti de către cpt. Gheorghe Enoiu şi în final la Securitatea din Braşov de către lt. maj. Traian Urzică şi mr. Stelian Alexandrescu.

A fost judecat de către Tribunalul Militar Braşov la data de 10 octombrie 1958 şi condamnat la 15 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii, prin sentinţa nr. 672/10.10.1958 pentru delictul crimă de uneltire împotriva ordinii sociale. Preşedintele completului de judecată a fost faimosul maior de justiţie Dragoş Cojocaru, cel care a trimis la moarte loturile de luptători anticomunişti ale maiorului Nicolae Dabija, Ion Gavrilă Ogoranu şi altele.

Pedepsele fiind exagerat de mari, în comparaţie cu faptele comise, la 09 februarie 1962, prin decizia nr. 34 a Tribunalului Suprem al Republicii Populare Române (RPR) – Colegiul Militar, admite recursul declarat de Procurorul General al RPR, casează sentinţa de mai sus şi îl condamnă la 4 ani temniţă grea. A trecut prin închisorile: Codlea, Gherla, Galaţi, Brăila, Văcăreşti şi Jilava, prin lagărele de muncă din Balta Brăilei de la Strâmba, Stoieneşti şi Salcia, precum şi cele din Delta Dunării ca Bacul „4” şi Periprava – Secţia Grindu de unde a fost eliberat la 23 iunie 1962.

S-a căsătorit imediat cu prietena Carmen Sireteanu care l-a aşteptat cei 4 ani, cu care va avea un fiu, pe Mircea.

A fost împiedicat să reia studiile superioare. De nevoie, împreună cu soţia, urmează cursurile unei şcoli tehnice postliceale de instalaţii pentru construcţii civile şi industriale (curs de zi de 3 ani), între anii 1962-1965.

După ce din anul 1965 s-a permis reluarea cursurilor superioare, în 1966 dă examen de admitere şi intră la Facultatea de Electromecanică din cadrul Universităţii din Braşov, pe care a absolvit-o în anul 1972.

”Filmul este prea blând, să știți! Lucrurile au stat mult mai greu... de neimaginat!”

O imagine ne-a atras atenția, astăzi, la ceas aniversar, în mod deosebit. Este vorba de o poză publicată de regizorul Toma Enache, mai mult decât grăitoare, nefiind nici pe departe doar o imagine, doar o poză, ci o întâlnire a regizorului cu istoria, o întâlnire cu un destin ”Între Chin și Amin”.


„Atât filmul cât și eu reprezentăm suferința acestui popor din ultimii 70 de ani. Nu pot decât să mulțumesc scenaristului, regizorului, întregii echipe de actori, juriului, pentru curajul de a face cunoscut tuturor celtățenilor din această patrie despre suferințele care au existat. Filmul este prea blând, să știți! Lucrurile au stat mult mai greu... de neimaginat!”, a spus Octav Bjoza, Președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici.

Cine știe, poate că, astăzi, cel mai frumos dar este acela al neuitării, iar filmul ”Între chin și Amin” tocmai asta face: ne ajută să construim ziua de mâine pe o memorie vie, transformându-ne din simpli spectatori în martori. Martori ai ororilor comuniste, care vor înțelege că ”lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință, fără memorie”, după cum ne spunea Majestatea Sa Regele Mihai. 

La mulți ani, domnule Octav Bjoza!


Filmul ”Între Chin și Amin” poate fi vizionat pe Netflix. 

 

Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.