Senatul a aprobat, luni, 2 noiembrie 2026, un proiect de lege care interzice accesul minorilor sub 15 ani la platformele de social media. Decizia finală aparține Camerei Deputaților, care este for decizional. Legea introduce obligații stricte pentru companii, sancțiuni financiare severe și reguli speciale pentru adolescenții între 15 și 18 ani.

Ce prevede legea, pe scurt

Proiectul stabilește un principiu simplu: accesul la rețelele sociale este interzis copiilor care nu au împlinit 15 ani.

Pentru a pune în practică această regulă, furnizorii de platforme online au următoarele obligații:

• Verificarea reală a vârstei: Companiile trebuie să implementeze mecanisme eficiente de verificare, bazate pe soluții recunoscute la nivelul Uniunii Europene. Simpla bifă prin care utilizatorul își declară vârsta nu mai este considerată suficientă.

• Protecție specială pentru 15-18 ani: Pentru adolescenți, accesul nu este blocat, ci devine progresiv și adaptat vârstei. Platformele trebuie să activeze implicit setări de siguranță și să limiteze riscurile sistemice.

• Măsuri implicite pentru toți minorii sub 18 ani: Sunt dezactivate publicitatea țintită bazată pe profilare și mesageria directă de la persoane din afara listei de conexiuni. Conturile devin private în mod implicit, iar platformele trebuie să includă instrumente de control al timpului petrecut online.

Sancțiuni pentru companiile care nu se conformează

Nerespectarea noilor obligații constituie contravenție. Pentru platformele care nu sunt considerate „foarte mari” conform Regulamentului UE privind serviciile digitale, amenzile pot ajunge la între 0,5% și 2% din cifra de afaceri anuală globală din exercițiul financiar anterior.

În cazuri grave, repetate și persistente, autoritatea competentă (ANCOM) poate solicita instanței suspendarea serviciului pe teritoriul României, dar numai dacă sancțiunile financiare s-au dovedit insuficiente.

Senatul este primul for sesizat, iar adoptarea sa a fost una tacită – termenul de dezbatere și vot a fost depășit, iar propunerea s-a considerat adoptată automat. Pasul următor și decisiv este votul din Camera Deputaților, care va stabili forma finală a legii.

Inițiativa României nu este singulară. La nivel european există dezbateri similare, iar Comisia Europeană a ales recent să amâne cu cel puțin un an legile naționale prin care state precum Austria vor să interzică accesul copiilor la rețele sociale, pentru a finaliza mai întâi normele comune la nivelul celor 27 de state membre.