La patru luni după ce Donald Trump anunța „cel mai mare acord petrolier din istorie”, primele barili de petrol venezuelean au ajuns în Texas, însă realitatea din teren este mult mai complicată decât sugera anunțul de la Casa Albă. Acordul, încheiat cu compania North American Blue Energy Partners (NABEP), condusă de omul de afaceri venezuelean Alejandro Betancourt, acordă Statelor Unite o participație de 35% în firma-mamă și dreptul de a cumpăra 20% din producție la prețul de cost.
Ce merge bine: NABEP a reușit să aducă primul cargament de petrol în SUA, iar producția sa a crescut de la aproximativ 18.000 de barili pe zi în 2024 la peste 223.000 de barili pe zi în octombrie 2026. Compania a instalat o a șasea platformă de foraj și a reinvestit aproximativ 1 miliard de dolari din veniturile proprii. Trump a promis la un miting în Texas că prețurile la benzină și motorină „se vor prăbuși pentru consumator”.
Ce nu merge: Conform unei anchete Reuters din 30 octombrie, opt dintre cei 15 lucrători, contractori și experți consultați au declarat că NABEP acumulează datorii către contractori și se confruntă cu dificultăți majore în a angaja personal și a repara infrastructura degradată. Compania se bazează pe contractori locali pentru recrutare și decizii operaționale de rutină, iar trei dintre aceștia au confirmat că NABEP le datorează bani.
Rezervele, probabil supraevaluate: Deși Trump a vorbit despre 64 de miliarde de barili, expertul Francisco Monaldi de la Universitatea Rice estimează că doar aproximativ 10 miliarde de barili pot fi dezvoltați realist în termenul de 25 de ani permis de legea venezueleană — „și doar dacă totul se aliniază”. Fostul ministru venezuelean al Energiei, Humberto Calderón Berti, s-a declarat convins că „acordul nu va dura mult”, invocând lipsa de experiență tehnică a companiei.
Perspective: NABEP susține că este „pe drumul cel bun” și că toate facturile sunt plătite. Însă afacerea se dovedește o operațiune fragilă, dependentă de investiții masive și de un personal calificat pe care Venezuela nu îl mai are. Chiar dacă primul transport a ajuns, promisiunea unei „renașteri petroliere” rămâne, deocamdată, mai mult un obiectiv politic decât o realitate operațională.
Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.