Novaya Gazeta, ultimul mare ziar independent din Rusia, își încetează definitiv activitatea. Publicația fondată în 1993 a anunțat vineri, 30 octombrie 2026, că a fost „ucisă” de presiunile tot mai mari ale autorităților de la Kremlin, care au evacuat redacția din sediul istoric din Moscova și i-au blocat complet finanțarea.

 „Am fost uciși”. Sfârșitul după trei decenii de jurnalism independent

Redactorul-șef al publicației, Serghei Sokolov, a făcut anunțul într-un mesaj video emoționant, publicat pe canalul de YouTube al ziarului. „Novaya Gazeta încetează să mai existe. Autoritățile ruse, serviciile speciale rusești, au obligat redacția să-și înceteze activitatea”, a declarat acesta, potrivit AFP. Într-un editorial publicat pe site, echipa a fost și mai tranșantă: „Am fost uciși”.

Ziarul urmează să publice o ultimă ediție, iar pe 9 noiembrie își va închide definitiv sediul din centrul Moscovei, unde jurnaliștii au lucrat timp de trei decenii. Serverele vor fi oprite, iar angajații vor părăsi clădirea. Nu este clar câți dintre aceștia își vor pierde locurile de muncă.

 O istorie marcată de investigații și de sacrificii

Fondată în 1993, cu sprijinul fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov – care a folosit o parte din premiul său Nobel pentru Pace pentru a finanța ziarul –, Novaya Gazeta și-a construit reputația pe jurnalism de investigație curajos. De-a lungul anilor, publicația a dezvăluit cazuri de corupție guvernamentală, brutalitate polițienească, fraudă electorală și încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv în Cecenia.

Prețul acestei activități a fost unul extrem de dur. Șase jurnaliști ai publicației au fost asasinați în cei peste 30 de ani de existență, în ceea ce organizațiile pentru drepturile omului consideră a fi represalii directe pentru investigațiile lor. Printre victime se numără Anna Politkovskaia, împușcată mortal în 2006, în scara blocului său din Moscova. Echipa Novaya Gazeta a subliniat că aceste crime au avut loc „tocmai sub actualul regim politic – și nu în anii ’90, marcați de haos”.

 Presiunile care au dus la închidere

Deși ziarul a reușit să supraviețuiască în format online după ce licența de presă i-a fost retrasă și ediția tipărită suspendată în urma invaziei Ucrainei din 2022, autoritățile au strâns treptat cercul în jurul redacției.

În ultimele luni, presiunile s-au intensificat dramatic:

• Evacuarea din sediu: Redacția a primit o notificare oficială de evacuare, fiind obligată să părăsească clădirea istorică din Moscova începând cu 9 noiembrie.

• Blocarea finanțării: Sistemul care permitea ziarului să primească donații a fost blocat, lăsând publicația „complet” fără mijloace de finanțare.

• Hărțuirea jurnaliștilor: La mijlocul lunii octombrie, Serghei Sokolov a fost reținut și interogat, în cadrul unei investigații vizând un alt jurnalist al publicației. De asemenea, Novaya Gazeta fusese deja clasificată drept „agent străin” de către autoritățile de la Moscova.

 Reacții internaționale și soarta presei libere

Organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) a condamnat dur reținerea lui Sokolov, calificând-o drept o dovadă a „hărțuirii neîncetate de către Kremlin” la adresa publicației. „Această nouă ofensivă are scopul să reducă la tăcere una dintre ultimele voci ale jurnalismului independent prezentă încă în Rusia”, a declarat ONG-ul, cerând autorităților să pună capăt abuzurilor.

Închiderea Novaya Gazeta marchează un moment critic pentru presa liberă din Rusia. Publicația era considerată ultimul mare ziar independent care mai critica deschis regimul lui Vladimir Putin, după ce alte instituții media au fost închise, blocate sau declarate „organizații nedorite”. Soarta sa ilustrează o campanie sistematică de eliminare a vocilor disidente, într-un peisaj media tot mai sufocat de cenzură.

După 33 de ani de investigații curajoase, de la revelațiile despre războiul din Cecenia până la criticile la adresa invaziei Ucrainei, Novaya Gazeta își închide porțile. „Peste 30 de ani de viață împărtășită cu țara noastră și cu cetățenii ei vor lua sfârșit, lăsându-ne în stradă, fără mijloace de subzistență și sub amenințarea constantă a represiunii”, a transmis redacția. Rămâne de văzut dacă spiritul său va supraviețui în exil, acolo unde mulți dintre jurnaliștii săi au fost deja nevoiți să plece.