Academia Română își sărbătorește aniversarea luni, 6 aprilie, în sesiune festivă, la Aula Academiei Române, ora 10. Intrarea este liberă.

Vor susține alocuțiuni:

- acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române: Elemente definitorii ale evoluției Academiei Române

- acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei Sub semnul unității: Academiile românești și vocația reîntregirii

- acad. Nicolae-Victor Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române Realizări deosebite în cercetarea științifică

- acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române Promovarea culturii și artei

- acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române Academia Română în dialog cu tinerii

- dr. Emanuel Petac, coordonatorul Cabinetului de Numismatică, Medalistică, Gliptică, Filatelie al Bibliotecii Academiei Române: Patrimoniu cultural și identitate istorică – file de poveste. Academia Română și colecția de numismatică

Romfilatelia: Lansare întreg poștal „Academia Română 160 de ani” – prezintă Gabriel Bulumac, director general

Film documentar: „Academia Română – 160 de ani de la fondare” – o producție a Compartimentului de comunicare și imagine al Academiei Române

Evenimentul va fi transmis în direct pe canalul YouTube al Academiei Române: https://www.youtube.com/@academiaromana8832/streams.

Ședința festivă va fi urmată de vernisarea expoziției „Academia Română la 160 de ani”, în Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române: https://s9.ro/2jz5.

În aceeași zi, la ora 9, Editura Academiei Române vernisează, la Casa Oamenilor de Știință, în Holul mare, expoziția „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris! La 160 de ani de la fondarea Academiei Române”: https://s9.ro/2jz4.

Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituţiei, cu prilejul ''Zilei Porţilor Deschise''.

Instituţia, înfiinţată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', şi-a început activitatea în anul următor, sub numele de ''Societatea Academică Română'', iar la 29 martie 1879, prin înalt decret, a fost declarată institut naţional, sub denumirea de Academia Română, potrivit www.acad.ro.

Încă de la început, Academia a fost concepută ca o instituţie reprezentativă pentru cultura naţională, atât prin componenţa ei - membrii aleşi fiind personalităţi marcante din întreg spaţiul românesc: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania şi Basarabia şi câte doi din Banat, Bucovina, Maramureş şi Macedonia -, cât şi prin programul anunţat. Printre primii membri s-au numărat: Iosif Hodoş din Maramureş, Timotei Cipariu şi George Bariţiu din Transilvania, Andrei Mocioni (Mocsony) şi Vicenţiu Babeş din Banat, Alexandru Hurmuzachi din Bucovina, Vasile Alecsandri şi Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian şi C.A. Rosetti din Muntenia.