Veteranul de război Maior în retragere Irod Moisă, singurul militar român din Garda Regală rămas în viață, a împlinit 103 ani.

 Singurul militar român din Garda Regală rămas în viață, maiorul în retragere Irod Moisă s-a născut în satul Ghijasa de Jos, comuna Alțina din județul Sibiu la 30 noiembrie 1922, într-o familie cu 7 copii, iar în perioada 1943-1945 a participat pe front cu Batalionul de Gardă Regală, având funcția de pușcaș.

„Premilitărie am făcut în Vecerd. Mergeam în fiecare duminică, ne adunam mai mulți din alte localități în Vecerd și eram instruiți. Am fost întrebat de un colonel dacă vreau să fac armată și am răspuns că da, vreau să fiu coleg cu de-ai mei din sat. M-au încorporat la 1 aprilie 1943. De la Cercul Militar din Sighișoara m-au trimis la Batalionul de Gardă Regală din Sinaia. Instrucția am făcut-o la Poiana Școlii din Schii. Am jurat credință țării mele și Regelui Mihai, pe care am avut ocazia să îl văd de-aproape. Eu am fost bun ochitor, scoteam punctaj maxim când trăgeam cu arma. Instrucție făceam de două ori pe săptămână. Eu eram pușcaș și cercetaș. După 7 luni ne-a mutat la Compania a doua. Mie îmi plăcea să fiu ordonat și curat îmbrăcat, fiind dat exemplu pentru ceilalți colegi. În aprilie 1944 a fost un raid de avioane care au bombardat localitățile învecinate. Ne-am ascuns prin pădure, am crezut că ne fac praf. După 23 august 1944 am primit ordin să plecăm. Am luat armele și am plecat escortându-l pe Rege către Târgu Jiu și am ajuns la Runcu, unde am stat 3 săptămâni. Noi eram cazați la localnici, în satul Dobrița. De aici am plecat din nou în București. Am fost lăsat la vatră în vara anului 1946, fiind ținut în Garda Regală încă un an suplimentar”, povestea veteranul, cu ceva timp în urmă, reprezentanților DRPCVP.

Un spirit viu care răzbate dintr-un trup obosit

„Cei peste 100 de ani i-au brăzdat adânc chipul și mâinile, însă nu spiritul viu, care răzbăte afară din trupul obosit, printr-un zâmbet senin. Ochii curioși, de sub sprâncenele zburlite, ne scanau iscoditori... Apoi au început poveștile... zugrăvite în cuvinte... și în fotografii de epocă. Descopeream lângă noi un tânăr cu exact aceeași privire sfredelitoare, cu trăsături dăltuite parcă în piatră, purtând cu mândrie nedisimulată uniforma de protocol, cu cizme și cu fireturi, a gărzii regale. Ne-a plimbat prin Castelul Peleș, peste munții și pădurile ce-l înconjoară, prin poveștile Casei Regale și printre frământările unui război care parcă nu se mai termina...” – spunea nu de mult domnul colonel în retragere Marius Popența.

Pentru faptele de vitejie de pe câmpul de luptă distinsul veteran a fost decorat cu Medalia „Crucea comemorativă a celui de-Al Doilea Război Mondial, 1941-1945”, iar în urma ordinelor generale de avansare, emise de Ministerul Apărării Naționale, a fost înaintat la gradul de maior în retragere.

La mulți ani cu sănătate!