Plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri, cu 199 de voturi pentru, 99 contra și două abțineri, un proiect de lege care completează cadrul juridic pentru combaterea extremismului, antisemitismului și promovării crimelor de război. Inițiativa a fost propusă de deputatul Silviu Vexler, reprezentantul minorității evreiești.

O legislație adaptată la noile provocări

Proiectul modifică Ordonanța de urgență nr. 31/2002, extinzând definițiile și sancțiunile pentru:

Simboluri și organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe

Apologia crimelor de genocid și crime împotriva umanității

Incitarea la ură în mediul online

"Într-o societate democratică, combaterea antisemitismului și a discursului de ură nu este doar o chestiune de justiție, ci o condiție pentru stabilitatea națională", a declarat Vexler în dezbaterea parlamentară.

Poziții politice divergente

PNL (guvernare):

Alina Gorghiu a susținut proiectul, subliniind necesitatea de a combate radicalizarea online: "Rețelele sociale sunt folosite pentru propagarea ideologiilor extremiste. Această lege ne ajută să răspundem la aceste provocări."

POT (opoziție):

Anamaria Gavrilă a criticat inițiativa: "Nu putem închide oameni pentru opinii. Unde este libertatea de expresie?"

USR:

Alexandru Dimitriu a respins acuzațiile de limitare a libertății: "Dreptul la exprimare nu include dreptul la incitare la ură sau la apologia crimelor."

UDMR:

Csoma Botond a precizat: "Nu am etichetat cetățenii ca extremiști, ci doar partidele care manipulează prin discursuri de ură."

Proiectul face referire explicită la Mișcarea Legionară, descrisă ca "organizație teroristă fascistă", și interzice glorificarea unor figuri istorice precum Ion Antonescu sau Corneliu Zelea Codreanu.

"Nu criminalii trebuie să fie eroi naționali", a subliniat Vexler, avertizând împotriva normalizării discursului extremist în spațiul public.

Legea intră acum în dezbaterea Senatului, ultimul pas înainte de promulgare.