”Ultimele zile din viața Mântuitorului sunt atât de pilduitoare și emoționante, încât pe drept cuvânt s-a spus că fiecare MINUT din acele zile reprezintă pentru omenire mai mult decât SECOLE de istorie și civilizație” (Grigorie T. Marcu- Procesul Mântuitorului)
Al doilea popas din Săptămâna Mare, pe Calea spre Înviere: Sfânta și Marea Marți. Cale anume rânduită din Duminica Iertării până în cea a Învierii cu alte Duminici care ne-au întărit, binecuvântat și înălțat. Timp a fost ieri, timp este și astăzi pentru analiză sufletească.
Săptămâna Patimilor - Sfânta și Marea Marți, vremea candelelor aprinse
"Doamne, Doamne, deschide-ne nouă!" (Matei 25,11)
În cea de a doua zi din Săptămâna Mare ni s-a rânduit un nou moment de analiză prin învățăturile care ni se revarsă înaintea sufletului și a minții din Pilda celor zece fecioare:
"Împărăția cerurilor se va asemăna cu zece fecioare, care luând candelele lor, au ieșit în întâmpinarea mirelui. Cinci însă dintre ele erau nebune și cinci înțelepte. Căci cele nebune, luând candelele, n-au luat cu sine untdelemn. Iar cele înțelepte au luat untdelemn în vase, odată cu candelele lor. Dar mirele întârziind, au ațipit toate și au adormit....” (Matei 25,1-5)
În cazul în care Parabola smochinului neroditor nu a trezit suficient de multe întrebări pe parcursul analizei sufletești de ieri, astăzi primim o nouă mână de ajutor prin pilda acestor fecioare și a candelelor lor. Pildă din care aflăm condițiile pentru a intra împreună cu Mirele la nuntă: veghere, feciorie și untdelemn în candele.
Într-o permanentă ”vreme a smochinelor” fiind, fecioria este candela, iar untdelemnul, milostenia.
Și foarte posibil este ca mulți dintre noi, aflându-ne în postura fiului mare din Pilda fiului risipitor, să neglijăm a aduna untdelemnul necesar candelei. Însă, la o atentă cercetare, putem încă alege între continuarea în vechea stare sau ”venirea în fire” a fiului risipitor cât încă ușa Mirelui este deschisă.
Desigur, putem risca lăsându-ne în fire revenirea pentru un mâine nepromis de nimeni, însă ne-am putea afla în fața unei uși, dincolo de care să auzim, asemenea fecioarelor neînțelepte:”Nu vă cunosc pe voi” (Matei, 25, 12).
De noi depinde. Candele stinse sau candele aprinse cu iubire smerită și milostivă. Pentru că vremea candelelor aprinse este acum, este astăzi. Acea vreme a smochinelor în care candelele trebuie ținute aprinse astfel încât, în Vinerea Mare, să nu ne surprindem strigând cu toate cele ale noastre: ”Răstignește-L! Răstignește-L!”. Pentru că, nu-i așa, nu-i singur Iuda vinovat...
Dumnezeu să ne ajute tuturor!
Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.