Veteranul de război general de brigadă în retragere Gheorghe Prunduș a trecut la cele veșnice duminică, 23 februarie. 

„România a mai pierdut ieri, 23 februarie, un adevărat erou, care a dat dovadă de sacrificiu, curaj și devotament față de țară, fiind un exemplu demn de urmat pentru generațiile actuale și viitoare. Avea 104 ani! Ne înclinăm cu respect și aleasă considerație în fața domniei sale și îi suntem profund recunoscători pentru tot ceea ce a făcut pentru patrie! Îl vom purta mereu în suflet și nu îl vom uita niciodată!”, au transmis reprezentanții Departamentului relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului. 

Veteranul de război Prunduș s-a născut pe 16 iulie 1920, în localitatea Câșeiu din județul Cluj, într-o familie de agricultori. A urmat cursurile Liceului Andrei Mureșanu din Cluj, apoi Școala Normală din Gherla, pe care a absolvit-o în 1940, ca șef de promoție. A urmat apoi Facultatea de Teologie din Cluj. 

Pe front, a participat în perioada 1941-1945, în cadrul Batalionului 11 Vânători de Munte Beiuș. A fost la Școala de Ofițeri de Rezervă din Ploiești și, ulterior, la Școala de Ofițeri Activi din București. A primit gradul de sublocotenent și a fost trimis la Centrul de Infanterie din Făgăraș.   

A fost repartizat apoi la Batalionul 103 Vânători de Munte, unitate care a fost trimisă pe front în Moldova. Aflați în retragere la Berzunți, la trecere către Târgu-Ocna, a căzut prizonier la ruși.    

După întoarcerea în țară, a fost încadrat comandant de pluton la Compania 25-26 Schiori. Cu această unitate a participat la luptele ce s-au dat de la Chiherul de Sus până la Albești, lângă Sighișoara, până când unitatea s-a autodizolvat din cauza pierderilor suferite.

A continuat să lupte pentru eliberarea ultimei palme de pământ românesc, în cadrul Batalionului 11 Vânători de Munte, care lupta în regiunea Carei. Cu această unitate a participat și la luptele care s-au dat în Ungaria și Cehoslovacia, unde a și fost rănit. A fost trimis într-un spital de campanie românesc, din Jesbereni (Ungaria), iar după 3 luni s-a recuperat și s-a întors în țară, în luna mai 1945.

Pentru faptele de arme de pe câmpul de luptă, venerabilul veteran a fost decorat cu Ordinele naționale „Coroana României” și „Steaua României”.

Dumnezeu să îl odihnească în pace!