Codex Aureus, cel mai cunoscut şi important manuscris medieval occidental anluminat aflat într-o colecţie din România, la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, vechi de peste 1.200 de ani şi aflat de anul trecut pe Lista UNESCO, a fost expus, sâmbătă, pentru prima dată în ultimul sfert de secol, în cadrul unui eveniment festiv.

Codex Aureus nu a fost niciodată expus pentru public în România, putând fi văzut în 1999, în Germania, cu ocazia unei expoziţii care a reunit toate cele patru fragmente ale Evangheliarului din Lorsch, aflate astăzi la Roma, Londra şi Alba Iulia.

Există toate premisele ca publicul român să poată vedea manuscrisul original luna viitoare, dar până atunci, de Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România, el a fost prezentat în condiţii speciale, într-un cadru restrâns, în Aula Magna, într-un eveniment festiv găzduit de Biblioteca Batthyaneum dedicat intrării Codex-ului în patrimoniul UNESCO, "Memoria Lumii".

Directorul general al Bibliotecii Naţionale a României a anunţat că, alături de Cristian Mladin, şef birou în cadrul Bibliotecii Batthyaneum, şi-a propus un proiect pilot, astfel ca, în cursul lunii decembrie, timp de două ore, publicul să aibă acces, în câteva zile, la manuscris în condiţii securizate.

"Vestea bună pe care o dau e că intenţionăm în luna decembrie, în pragul Crăciunului, vreme de câteva ore pe zi, manuscrisul să fie expus pentru publicul care va dori să îl vadă. E pentru prima dată când se întâmplă aşa ceva", a declarat Adrian Cioroianu.

Manuscrisul scris integral cu cerneală de aur este celebru şi prin calitatea excepţională a ornamentării: 202 pagini decorate cu frize policrome, 12 pagini de canoane biblice ilustrate, 3 tablouri în plină pagină, dintre care două reprezentând portretele evangheliştilor Matei şi Marcu, un frontispiciu miniat şi alte două pagini cu scriere ornamentală.

La un moment dat, în timpul Războiului de 30 de ani, a fost dezmembrat în condiţii necunoscute.

Cert este că, la mijlocul secolului al XVIII-lea, prima parte a manuscrisului aparţinea bibliotecii arhiepiscopului Vienei, Christoforo Migazzi, de unde, prin achiziţie, în 1782, devenea proprietatea episcopului Batthyany şi ajungea astfel la Alba Iulia.

Manuscrisul se află depozitat la Biblioteca Batthyaneum în camera intitulată Tezaur, o încăpere blindată, fiind păstrat în condiţii speciale şi verificat periodic din punctul de vedere al conservării sale.

Cea de-a doua jumătate a Codex-ului se află la Biblioteca Vaticanului. Coperţile originale se găsesc la muzee din Londra şi Roma.

Biblioteca Batthyaneum deţine cea mai mare colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, dar şi cea mai mare colecţie de incunabule, cărţi editate în a doua jumătate a secolului al XV-lea în Europa, în faza de început a tiparului, cu circa 600 de exemplare.

Sursa: Agerpres