Național Sănătate Comunicate de Presă Ultima oră
Horia-Roman Patapievici despre longevitate: „Cu îmbătrânirea, descoperi frumusețea vieții”
Horia-Roman Patapievici despre longevitate: „Cu îmbătrânirea, descoperi frumusețea vieții”
06/07/2024 ⋅ 0 comentarii

„Bătrânețea trebuie reprimită în brațele noastre. A îmbătrâni este, în sine, un lucru extraordinar”, a explicat Horia-Roman Patapievici despre cum să trăim frumos la orice vârstă, cu prilejul brunch-ului Bun Bine, organizat de Dr. Mihail Pautov și susținut de Rețeaua de sănătate Regina Maria. 

În lumea noastră modernă, întregul discurs privind longevitatea, sănătatea și starea de bine – aspecte importante care stau la baza calității vieții noastre - este construit în jurul noțiunii de tinerețe, pe fondul unei puternice devalorizări a bătrâneții și a procesului de îmbătrânire, a afirmat Horia-Roman Patapievici, unul dintre cei mai importanți oameni de cultură din România. 

În acest context, este esențial să îmbrățișăm din nou ideea de înaintare în vârstă și, mai mult decât atât, să încetăm să o privim în raport antitetic cu tinerețea, ci să o percepem ca pe o valoare în sine, recuperându-i asocierea cu înțelepciunea, pe care am pierdut-o începând cu secolele XVI – XVII.

„În etapa actuală a civilizației noastre, între bătrânețe și tinerețe, cea care este valorificată este tinerețea. Noi, atunci când vorbim de o stare bună a sănătății, de fapt o echivalăm mental cu o stare bună ca de tinerețe a sănătății. Pentru noi, a fi sănătos înseamnă a fi tânăr. Iar acest lucru înseamnă că bătrânețea este devalorizată”, menționează Horia-Roman Patapievici despre cum să trăim cu sens și bucurie orice etapă a vieții și să ne uităm cu recunoștință la ideea de a înainta în vârstă.  

Îmbătrânirea, devalorizată în epoca modernă 

Astăzi, bătrânețea este percepută radical diferit față de cum era văzută în perioada premodernă, deoarece, explică Horia-Roman Patapievici, aceasta a încetat să mai fie judecată prin prisma unor valori care nu sunt legate de sănătate sau de starea fizică de bine.

„În trecut, orice comunitate avea un sfat al bătrânilor, o adunare a bătrânilor. Persoanele în vârstă formau, în mod informal, o instanță non-juridică, în mod cert morală și, cu siguranță, civilizațională, la nivelul ei fiind decisă zona aceea fină a lui „se cade, nu se cade”. Oamenii erau supuși acestei judecăți informale, care era puternică tocmai pentru că bătrâneții i se asocia ideea de înțelepciune. În epoca premodernă, vârsta senectuții era valorizată nu prin prisma strict medicală a stării de sănătate, ci prin prisma unei facultăți care nu avea legătură cu sănătatea și care era legată de vârstă: cea a înțelepciunii. Noi, când ne gândim astăzi la un bătrân, nu ne mai gândim la un înțelept, ci îl vedem sub raportul medical al stării de sănătate.”

Această subapreciere a bătrâneții a lăsat loc, așadar, unei supraestimări a ideii de tinerețe și a nașterii unui mit care devine dăunător astăzi: cel al sănătății perfecte.

Virtuțile morale, disociate de starea de bine. Mitul „sănătății perfecte” de care trebuie să scăpăm 

Horia-Roman Patapievici subliniază că în trecut, înainte de etapa actuală a modernității noastre, valorile morale erau parte intrinsecă din starea de bine. Pentru filosofii greci, împlinirea potențialului însemna să fii virtuos și, din acest punct de vedere, bătrânii erau percepuți ca persoane în care valorile morale s-au maturizat. Prin comparație, astăzi, când vorbim de tinerețe și stare de bine, nu punem în joc nicio virtute morală, ci doar vitalitatea, ceea ce am ajuns să numim starea de sănătate perfectă, apărută în urma devalorizării masive a înaintării în vârstă. 

„Sănătatea perfectă este un mit central pentru civilizația noastră. Tinerețea este valorizată ca starea de sănătate perfectă și reprezintă, de fapt, etalonul după care este judecată starea de bine”, menționează acesta, atrăgând atenția că este necesar să ne desprindem cât mai repede de această echivalare și să acceptăm iarăși ideea de îmbătrânire ca etapă nu doar naturală, ci una plină de sens, care oferă noi perspective asupra vieții. A îmbătrâni este un lucru extraordinar. „Nu poți explica unui orb culoarea roșie”

Ecuația falsă care pune semnul egal între sănătate și tinerețe trebuie, așadar, să fie deconstruită, pentru că, menționează filosoful, „dacă, pentru noi sănătatea e doar sănătatea perfectă, suntem sclavii unui ideal pe care nu îl vom atinge niciodată.”

„Bătrânețea trebuie reprimită în brațele noastre. A îmbătrâni este, în sine, un lucru extraordinar. Faptul de a îmbătrâni este, în sine, o valoare, pentru că îmbătrânind, calitatea vieții se îmbunătățește extraordinar. Cu îmbătrânirea, descoperi frumusețea vieții, splendoarea faptului de a fi viu, adevărul din spatele oamenilor - aspecte pe care nu le poți cunoaște când ești tânăr. Să îmbătrânești e un mare noroc. Nimeni nu îți poate spune ce dobândești îmbătrânind. Nu poți explica unui orb culoarea roșie. Propun să nu mai echivalăm sănătatea cu sănătatea perfectă, pentru că este o utopie, propun să nu mai definim starea de sănătate ca sănătate a tinereții și să acceptăm că bătrânețea este în sine o valoare”, încheie Horia Roman Patapievici.

Cea de-a patra ediție a brunch-ului Bun Bine a fost dedicată longevității și a inclus două conferințe despre cum adăugăm ani vieții și cum dăm viață anilor noștri. Alături de Horia-Roman Patapievici, invitată a fost dr. Roxana Voica, medic al Rețelei de sănătate Regina Maria, cu specializări în gastroenterologie, nutriție clinică, nutrigenetică și dietetică de fertilitate. Doamna doctor Voica a vorbit publicului despre cum putem trăi mai mult și mai bine, oferind explicații și instrumente practice. Această discuție va fi disponibilă și ea în curând pe canalul de YouTube - Doctor Mihail.


Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.