Anul acesta, pe 4 februarie, se împlinesc 152 de ani de la nașterea lui Octav Băncilă (4 februarie 1872-3 aprilie 1944), unul dintre cei mai importanți exponenți ai realismului social din pictura românească.
Despre Pictorul Țăranilor au scris astăzi doamnele muzeograf Lumnița Nicoleta Iordache și Raluca Anca Ionescu de la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, care deține cinci lucrări semnate de celebrul pictor:
Octav Băncilă – Pictorul Țăranilor
„Octav Băncilă nu se joacă, ci cugetă și simte. Să salutăm în Octav Băncilă pe artistul îndrăgostit de cei mulți, de cei buni, de cei mai neîndreptățiți dintre noi.” (Gala Galaction, în Revista „Flacăra”, 15 februarie 1914, cu prilejul celei de-a patra expoziții personale organizată la Ateneul Român, unde a expus 60 de tablouri).
Anul acesta, pe 4 februarie, se împlinesc 152 de ani de la nașterea lui Octav Băncilă (4 februarie 1872-3 aprilie 1944), unul dintre cei mai importanți exponenți ai realismului social din pictura românească.
Dacă artiști precum Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza sau Camil Ressu au reprezentat, în operele lor, aspecte ale vieții de la sat din perspective idilice, Octav Băncilă a redat ruralul și cu aspectele dure, realiste ale vieții țăranului, fiind considerat pictorul țărănimii oropsite.
În întreaga sa operă, atașat fiind de cei mulți și obidiți, Octav Băncilă a abordat patru mari teme care au amprentat evoluția picturii românești din epocă - cea a proletariatului, a țăranilor, a evreilor și a țiganilor. La toate acestea putem adauga și tematica militară, pictorul fiind unul dintre primii artiști plastici români care au criticat, prin opera lor, starea materială precară a Armatei române la sfârșitul secolului al XIX-lea. Nu i-au fost străine nici temele consacrate din pictura românească, de-a lungul întregii sale activități realizând numeroase portrete, tablouri cu flori și peisaje sau naturi statice.
Frecventând cursurile Academiei de Arte Frumoase din Műnchen, a revenit în țară în anul 1898 pentru a-și satisface, până în anul 1900, stagiul militar. În această perioadă a pictat celebrul tablou intitulat „Recrutul”, care a declanșat critica sa vehementă împotriva modului în care era organizată și condusă Armata română.
În anul 1913, „pictorul de la 1907” a lucrat la mănăstirea Agapia, ocazie cu care l-a cunoscut pe scriitorul Gala Galaction, de care avea să-l lege o frumoasă prietenie.
Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său cinci lucrări semnate de celebrul pictor, care se încadrează în întreaga paletă a tematicilor abordate de Octav Băncilă: „Bivuac în timpul Primului Război Mondial”, ulei pe carton, 27 cm/49 cm, 1916; „Călători”, ulei pe pânză, 64,8 cm/88 cm; „Prevestirea răscoalei”, ulei pe pânză, 93 cm/88 cm; „Bujori”, ulei pe pânză, 60 cm/69 cm și „Recrutul”.
Am ales să aducem astăzi, în atenția dumneavoastră, tabloul intitulat „Recrutul”. Lucrarea este ulei pe pânză, semnată dreapta jos cu roșu „Octav Băncilă”, fără ramă, cu dimensiunile de 63,5 cm/49,7 cm. În prim plan este redat tânărul țăran-recrut, șezând, care este tuns de către frizerul unității, țăran venit în ziua încorporării îmbrăcat în costum popular obișnuit (cămeșă strânsă la brâu cu chimir, ițari și opinci). În plan secundar, în stânga, sunt redați bătrânii și deznădăjduiții părinți ai celui încorporat, iar în dreapta se observă un alt recrut care este ras de către bărbierul unității, întreaga scenă petrecându-se sub atenta supraveghere a unu gradat. Fidel realismului social care i-a caracterizat întreaga operă, și în această situație pictorul ne transmite foarte tranșant, chiar brutal, stările sufletești ale personajelor, respectiv deznădejdea și durerea părinților, resemnarea tânărului recrut în opoziție cu indiferența soldaților, oarecum blazați de rutina militară.
„Floricică de cicoare / Mi-a ieșit mândruța-n cale / Bun rămas draga mea fată / Eu plec mâine la armată” (Partitură și text de factură populară cules de către profesorul Stelian Dinu).
Foto: Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”
Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.