Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunţat, joi, că, împreună cu echipa de specialişti de la Institutul Naţional al Patrimoniului, se pregăteşte dosarul pentru înscrierea, în luna ianuarie, a fostelor închisori comuniste în Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO.

"Înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO a fostelor închisori comuniste reprezintă o obligaţie a noastră ca decidenţi ai statului român de a recunoaşte o rană în istoria recentă a României şi o rană în istoria mondială. Fostele închisori comuniste corespund din perspectiva identităţii şi semnificaţiei obiectivelor incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Chiar din primele zile de mandat am urmărit clasarea închisorii Piteşti, a Memorialului Piteşti în categoria monument istoric, pentru a completa celelalte închisori care erau clasate ca monument istoric. Împreună cu echipa de specialişti de la Institutul Naţional al Patrimoniului pregătim dosarul ca, în ianuarie, aceste foste închisori comuniste să fie incluse în Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO", a declarat Turcan, potrivit Agerpres, la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti".

Ea a subliniat că, în închisorile din Făgăraş, Piteşti şi Râmnicu Sărat şi la Fortul 13 Jilava, au fost distruşi prin tortură oameni care au militat pentru libertate, pentru drepturi individuale, pentru democraţie, pentru respect faţă de cei din jur şi egalitate de tratament.

Ministerul Culturii pregăteşte şi alte două dosare, Brâncuşi şi Limes, pentru înscrierea în Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, a mai informat Turcan.

Raluca Turcan a participat, joi, de Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România, la deschiderea Conferinţei Naţionale de Educaţie Muzeală, ediţia a VI-a, eveniment organizat de Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti".

Cu acest prilej, ea a precizat că a transmis la Ministerul Muncii şi a fost acceptat un proiect de lege a salarizării angajaţilor din sectorul cultural menit "să elimine inechităţi" şi să fie resimţit ca o "recompensă", o "stimulare" pentru a lucra împreună.

România are înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO nouă elemente, conform https://whc.unesco.org/ şi https://www.cnr-unesco.ro/ :

* biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1993);

* Mănăstirea Hurezi (1993);

* sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999);

* cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999);

* centrul istoric Sighişoara (1999);

* ansamblul bisericilor de lemn din Maramureş (1999);

* situl natural Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (1991);

* pădurile de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017, pădurile vizate din România fiind cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei, judeţul Caraş Severin; Masivul Cozia, Lotrişor, judeţul Vâlcea;

* Codrul secular Şinca, judeţul Braşov;

* Codrul secular Slătioara, judeţul Suceava;

* Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Băiuţ, judeţul Maramureş);

* peisajul minier de la Roşia Montană (2021).

De asemenea, România are înscrise şi şapte elemente pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii:

* ritualul Căluşului (2008);

* doina (2009);

* ceramica de Horezu (2012);

* colindatul de ceată - dosar comun cu Republica Moldova (2013);

* dansul fecioresc din Ardeal (2015);

* meşteşugul ţeserii covoarelor de perete din România şi Republica Moldova (2016) şi practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul) - dosar comun cu Bulgaria, Republica Macedonia, Republica Moldova (2017);

* cămaşa cu altiţă, un element de identitate culturală în România şi în Republica Moldova (2022).

Sursa: Agerpres