Cale de șapte zile, pelerinii Cuvioasei au deschis ușa acestei zile cu o bucurie aproape ireală. Nepământeană am putea spune, judecând după frunțile parcă tot mai încruntate ale timpului nostru.
Nu și la Iași. Timpul de acolo a avut și are o altă măsură. Am urmărit aproape cu nesaț mărturiile pelerinilor publicate în mediul online, însă în mod deosebit cele de la Doxologia. Vorbesc pelerinii, dau mărturie despre ajutorul primit de la Cuvioasa sau spun, fără teama de a cădea sub biciul catalogărilor de tot felul, că au mers cale lungă până la Iași „De drag de Sfânta Parascheva” sau pentru că „O simt ca fiind o rudă apropiată”, ori pur și simplu „Așa-mi dorește inima mie, ca să fiu la Sfânta de ziua ei”.
În Ajunul sărbătorii, la un rând de câțiva kilometri, spuneau organizatorii că erau undeva la 35.000 de pelerini care așteptau să se închine la moaştele Sfintei Parascheva şi ale Sfântului Andrei Criteanul, oaspetele Cuvioasei în acest an. De cu seară a început Slujba Privegherii. Era trecut bine de miezul nopții când strana cânta „Apărătoare Doamnă”, în Catedrala mitropolitană. Ca un ecou, vocile credincioșilor din catedrală au prelungit atât de frumos vocile de la strană, încât păreau că au cuprins lumea întreagă dând de veste că aceasta este calea adevăratei libertăți. Căci „unde este Duhul Domnului, acolo este libertate” (II Corinteni 3,17). Un ecou întocmai pelerinajului de la Iași, care, deși este trăit fizic doar de cei care au numărat acei „stâlpi ai veșniciei” de până la întâlnirea cu Sfinții din baldachinul înveșmântat cu flori, ridică vălul multor inimi, semănând din jertfa lor „lumină și bucurie, hrană duhovnicească și tărie sufletească”.
Astăzi, în ziua de prăznuire a Cuvioasei, Sfânta Liturghie a fost săvârșită, pe podiumul de pe Pietonalul Ştefan cel Mare şi Sfânt, de un sobor de 26 de Ierarhi ai Bisericii noastre. Bucuria, mulțumirea și împăcarea noastră, a arădenilor pelerini doar cu gândul, a fost ca acolo, în soborul condus de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, s-a aflat și Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, care, așa cum de fiecare dată o face, i-a purtat pe cei încredințați spre păstorire înaintea Cuvioasei, rugând-o să fie mijlocitoare tuturor acestora spre Înaltul Tronului Ceresc.
Acasă la Cuvioasa fiind, așadar, ne-a vorbit Preasfinția Sa despre pelerinajul pe care sute de mii de credincioși l-au făcut și-l fac în aceste zile la Iași. Un pelerinaj care „devine lumină și bucurie, hrană duhovnicească și tărie sufletească spre a continua călătoria către Cer, cu mai multă dragoste, credință și voință”.
CUVÂNTUL IERARHULUI
Pelerinajul la Sfânta Cuvioasă Parascheva – drumul nostru către Împărăția lui Dumnezeu
„În fiecare an, la mijlocul lunii octombrie, spre ziua a 14-a, mulți pelerini își îndreaptă pașii spre Catedrala mitropolitană din Iași, pentru a se închina și ruga la Sfânta Cuvioasă Maică Parascheva, ale cărei Sfinte Moaște se află din anul 1641, aici, loc devenit acasă pentru ea.
După cum cunoaștem, Sfinții sunt oamenii care au trăit intens dragostea față de Dumnezeu și față de semenii lor. Sfințenia se dobândește prin împărtășirea din Harul lui Dumnezeu și trăirea dragostei creștine. Ei, Sfinții, au devenit „prietenii lui Dumnezeu” (cf. Ioan 15,14), „casnicii lui Dumnezeu” (cf. Efeseni 2,19”).
Sfânta Cuv. Parascheva s-a născut în Epivata (astăzi localitatea Selim Pașa din Turcia), la începutul secolului al XI-lea. Dorința de a se împărtăși din darul vieții veșnice, a determinat-o să meargă într-o mănăstire din Constantinopol, apoi în Heracleea Pontului, în Țara Sfântă, la Ierusalim, după care s-a întors Epivata, unde a trecut din lumea aceasta în Împărăția lui Dumnezeu la vârsta de 25-27 de ani.
Prin pronie divină, trupul ei a fost găsit neputrezit după 200 de ani. Lucrările minunate și sfinte petrecute cu Moaștele ei au determinat Patriarhia de Constantinopol să o treacă în rândurile Sfinților.
Moaștele Sfintei au poposit în mai multe locuri din Balcani, însă în anul 1641, Patriarhia Ecumenică, în urma generozității domnitorului Vasile Lupu al Moldovei, a dat Sfintele Moaște Mitropoliei Moldovei, fiind aduse la Iași în timpul păstoririi Sfântului Ierarh Varlaam. Acestea au fost așezate în Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”, iar în anul 1889 au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iași, devenind ocrotitoarea Moldovei, dar a și întregii țări.
Lucrarea sfântă a lui Dumnezeu prin Moaștele Sfintei Parascheva a determinat ca mulțime de credincioși (creștini) din întreaga lume să meargă în pelerinaj la Iași.
În fiecare zi și în mod deosebit la Ziua Cuvioasei, pelerinii își îndreaptă pașii către racla cu Moaștele Sfintei Parascheva, cu rugăciune, dragoste, credință și nădejde pentru a-i mulțumi Sfintei, dar și pentru a-i cere ajutorul.
Fiecare pelerin, cu evlavia lui, credința, necazurile și bucuriile ce le poartă în inimă, merge pentru a vorbi cu Sfânta și pentru a o ruga să-l ajute în viața aceasta pământească, pe calea către Împărăția lui Dumnezeu.
Am avut privilegiul și bucuria de a sluji câțiva ani la Catedrala mitropolitană din Iași, în preajma Moaștelor Sfintei Parascheva, de a fi implicat în organizarea Sărbătorii Sfintei, încât am văzut evlavia și jertfelnicia pelerinilor.
Pelerinajul fiecăruia este chemare și căutare, după îndemnul Mântuitorului nostru Iisus Hristos: „Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă” (Matei 6,33).
Acest pelerinaj devine lumină și bucurie, hrană duhovnicească și tărie sufletească spre a continua călătoria către Cer, cu mai multă dragoste, credință și voință.
Mântuitorul nostru Iisus Hristos a semănat pământul cu Har și Dragoste. Sfinții sunt roadele acestei lucrări dumnezeiești și omenești (Dumnezeu-Omul, Iisus Hristos). Sfânta Cuvioasă Parascheva, cu Sfintele sale Moaște, este rodul acestei folositoare lucrări. Să ne împărtășim din darurile primite, cu bucurie, recunoștință și responsabilitate!
Este vremea ”roadelor”, să rodim faptele bune împreună cu Sfinții Bisericii noastre strămoșești, iar Sfânta Cuvioasă Parascheva să ne fie tuturor ajutătoare și călăuzitoare în fiecare clipă a pelerinajului vieții noastre către Împărăția lui Dumnezeu!”, a spus Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, din nou acasă la Cuvioasa, de ziua ei.
14 octombrie 2023, ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva. O impresionantă mare de pelerini, un bogat sobor de Ierarhi, preoți și diaconi, un timp cu și pentru Dumnezeu și prietenii Săi, Sfinții.
Un timp în care, deși credeai că mai mult bine nu ar fi fost posibil de adăugat acestei binecuvântate zile, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan a adus înaintea țării tinerii și vârstnicii care, după spusele Înaltpreasfinției Sale, prin exemplul lor, ne dau curaj să mergem mai departe fiecare în lucrarea rânduită de Dumnezeu. Au fost între cei cinstiți de ziua Cuvioasei tineri care au adus țării medalii de aur la diverse olimpiade internaționale și au fost vârstnici care, prin simpla prezență, ne-au vorbit tăcut despre sfânta simplitate care unește pământul cu Cerul. Între ei, o mamă: Maria Ailincăi, care de la înălțimea vârstei de 104 ani ne-a spus tuturor că „a învățat că oricât de vitregă ar fi viața, dacă ești cu credință și nădejde în Dumnezeu, totul devine posibil”.
Un timp în care toate instituțiile și-au unit mâinile, inimile și sufletele pentru ca acest pelerinaj să fie un adevărat „alai binecuvântat de lumină”, după cum avea să spună Înalpreasfințitul Părinte Teofan.
Un timp al roadelor în care chemați suntem să rodim faptele bune împreuncă cu prietenii lui Dumnezeu, Sfinții.
Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.