O superlună plină albastră, fenomen astronomic rar, va fi vizibilă noaptea de miercuri spre joi (30-31 august 2023) în toată lumea. 

„Superluna albastră” este un termen folosit pentru a descrie o combinație de două fenomene astronomice: superluna și lună albastră.

Termenul provine dintr-o traducere din engleză care nu are nici o legătură cu nuanța discului lunar, ci este denumirea dată fazei de Lună plină atunci când se produce a doua oară într-o lună calendaristică.

Aceste două fenomene nu sunt legate între ele în mod direct, ci pot să apară în anumite condiții, dar în mod obișnuit ele nu se întâmplă simultan, de aceea acest fenoment este atât de rar.

În această poziție, Luna poate părea mai mare și mai strălucitoare pe cer decât în alte momente.

Datorită formei sale orbitale eliptice, distanța dintre Pământ și Lună variază, ceea ce determină diferențe în mărimea aparentă a Lunii de pe cer.

Lună albastră: Termenul „lună albastră” nu se referă la culoarea Lunii, ci la fenomenul când într-un anumit interval de timp, de obicei un singur an calendaristic, au loc două luni pline în aceeași lună.

Cu alte cuvinte, este a doua lună plină dintr-o lună calendaristică, care este mai rară și nu este legată de aspectul sau culoarea Lunii.

Astfel, „superluna albastră” se referă la situația în care o lună plină are loc în timpul unui perigeu al Lunii, ceea ce poate face ca Luna să fie atât mai mare (datorită perigeului) cât și să apară în a doua lună plină a lunii calendaristice respective.

În limba română folosim termenul „perigeu” pentru punctul cel mai apropiat de pe orbita în jurul Pământului și „apogeu” pentru punctul cel mai îndepărtat.

Termenul de superlună albastră este mai mult o etichetă convențională și populară.

În cazul Lunii pline din august, distanţa dintre Pământ şi satelitul său natural va fi de aproximativ 357.000 de kilometri. Distanţa medie a Lunii pe orbita sa este de aproximativ 380.000 de kilometri faţă de Pământ.

Calendar: fenomene astronomice până la finalul anului 2023

19 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea)

23 septembrie – Echinocţiul de toamnă

21-22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20)

23 octombrie – Planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineața)

3 noiembrie – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea)

9 noiembrie – Ocultaţie Lună – Venus (fenomen vizibil pe timp de zi)

13 noiembrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea)

17-18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15)

13-14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 150)

22 decembrie – Solstiţiul de iarnă.

Sursa: Alba24