Ziua europeană a parcurilor naţionale este sărbătorită la 24 mai, la nivel continental, cu scopul de a apropia oamenii de natură şi pentru a sensibiliza publicul cu privire la importanţa frumuseţii naturale în zonele protejate, precum şi la importanţa conservării şi gestionării durabile a ariilor protejate din Europa, menţionează site-ul www.europarc.org.

Decizia sărbătoririi Zilei europene a parcurilor naţionale a fost luată în 1999, când s-au împlinit 90 de ani de la crearea primelor nouă parcuri naţionale în Suedia (mai 1909). Parcul Naţional Sarek este considerat primul parc naţional al continentului. În acel an, pe 24 mai, peste o sută de organizaţii din 18 ţări europene au organizat evenimente de Ziua europeană a parcurilor naţionale.

Iniţiativa a aparţinut Federaţiei EUROPARC, organizaţie nonguvernamentală, fondată în 1973, ce reuneşte sute de autorităţi şi mii de arii protejate din 37 de ţări europene. EUROPARC doreşte conştientizarea opiniei publice europene faţă de importanţa rezervaţiilor naturale protejate şi a parcurilor naţionale.

Ziua europeană a parcurilor naţionale este celebrată în 2023 sub titulatura: "Construind pe rădăcinile noastre" ("Building on our roots"), menţionează www.europarc.org. Anul acesta, Federaţia EUROPARC invită administraţiile Parcurilor şi Ariilor Protejate să mărească implicarea şi gradul de conştientizare cu privire la responsabilitatea pe care o avem cu toţii de a păstra moştenirea naturală şi culturală pentru generaţiile viitoare, pentru a putea construi pe baza acesteia. "În moştenirea noastră se află trecutul, prezentul şi viitorul nostru!", arată sursa citată.

De altfel, în 2023 se sărbătoreşte şi cea de-a 50-a aniversare a Federaţiei EUROPARC, care solicită tuturor membrilor săi să organizeze evenimente şi activităţi specifice de Ziua europeană a parcurilor naţionale.

România este membru al EUROPARC prin Academia de Ştiinţe Agricole, iar ariile protejate care intră sub incidenţa autorităţii EUROPARC sunt Delta Dunării şi Parcul Naţional Retezat. Din partea României, ca membri EUROPARC mai sunt: Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti; Asociaţia Altitudine; Administraţia Parcului Natural Apuseni; Enduro Ranch; ProPark - Fundaţia pentru arii protejate. În România, celebrarea Zilei europene a parcurilor naţionale a fost marcată, an de an, prin organizarea unor manifestări dedicate celebrării unor evenimente cu semnificaţie deosebită în domeniul protecţiei naturii şi al ariilor naturale protejate, în organizarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi a altor instituţii.

În ţara noastră există 13 parcuri naţionale. Cu excepţia Parcului Naţional Munţii Măcinului, toate se află în Carpaţi, menţionează https://romaniasalbatica.ro. Primul parc naţional din România a fost înfiinţat în anul 1935, în Munţii Retezat, la iniţiativa profesorului Alexandru Borza şi a biologului de renume mondial, Emil Racoviţă.

În total, în România, sunt 29 de parcuri naţionale şi naturale, specifică www.rosilva.ro. Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva administrează 22 de parcuri naţionale şi naturale, cu o suprafaţă totală de 853.266 hectare, 232.246 hectare fiind în zone de protecţie, iar în aceste parcuri sunt 562.730 hectare de păduri.

La nivel european, această zi este marcată prin acţiuni de ecologizare şi plantare de arbori, dar şi prin evenimente mai ample de informare sau conferinţe cu privire la situaţia parcurilor naţionale europene.

Europa are numeroase arii protejate importante, dar este în acelaşi timp un adevărat mozaic de naţiuni, culturi şi organizări politice. Până la constituirea Uniunii Europene nu s-a putut vorbi efectiv despre un punct de vedere comun sau despre iniţiative europene în domeniul conservării mediului. În anul 1994 a fost lansat la nivel european Planul de Acţiune pentru Ariile Protejate. Iniţiative europene cum ar fi EECONET, EMERALD, Natura 2000 şi altele pregătesc drumul către o reţea europeană de arii protejate interconectate prin coridoare ecologice ce permit dispersia şi migrarea speciilor. În politica de conservare a mediului, atât la nivel european, cât şi mondial, se face simţită din ce în ce mai acut necesitatea trecerii de la conservarea speciilor la cea a habitatelor, de la conservarea unor locuri la conservarea unor ecosisteme şi de la măsuri naţionale la măsuri internaţionale.

Sursa: Agerpres