Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul a săvârșit astăzi, în a doua zi de Paști și prima zi din Săptămâna Luminată, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, Sfânta Liturghie Arhierească la Catedrala ”Sfânta Treime”, Catedrala Nouă din Arhiepiscopia Aradului. 

„BUCURAȚI-VĂ!”. Atunci când într-o familie se naște un copil, toți cei ai casei așteaptă cu nerăbdare primul cuvânt rostit de prunc... o fi ”mama”, ”tata” sau, cine știe, numele cuiva auzit mai des în preajmă. Și indiferent care ar fi acel prim cuvânt, ”spargerea” tăcerii de până atunci aduce nespusă bucurie tuturor. Ca o explozie de lumină. 

Apăsătoare, asurzitoare, covârșitoare tăcere/liniște era în sufletele Apostolilor, dincolo de imaginea Învățătorului lor răstignit pe Cruce. Cel în care își puseseră toate speranțele lor murise, iar acest gând le pricinuise o așa mare tulburare încât le acoperea pârghia salvatoare a adevărului pe care îl știau deja: Prietenul, Părintele, Mântuitorul și Dumnezeul lor și al nostru avea să învieze.

Hristos, după trei zile, după cum îi încredințase, a Înviat, iar primele cuvinte cu care „a spart” dureroasa tăcere a fost: ”Bucurați-vă!”. Iar cele cărora se adresează au fost femeile mironosițe, care „dis-de-dimineaţă, în prima zi a săptămânii (Duminică), pe când răsărea soarele, au venit la mormânt”. 

De aceste prime cuvinte, ”BUCURAȚI-VĂ!”, explozie de mântuitoare Lumină, rostite de Mântuitorul Iisus Hristos după Înviere, ne amintim în această zi de luni, prima din „raiul anului bisericesc”, cum mai este numită Săptămâna Luminată. 

Raiul este frumusețe și este bucurie. Și, da, din punct de vedere liturgic, ne aflăm într-una din cele mai frumoase săptămâni ale anului bisericesc, cea de după Învierea Domnului, Cel care a biruit definitiv moartea. În acest rai suntem cu toții chemați a merge, iar asta, concret, ne-o indică, de vrem să vedem, Ușile Împărătești ale Sfintelor Altare care stau deschise, a sfântă invitație, în această Săptămână a Luminii. 

O mărturisire personală: De data aceasta, articolul prin care încercăm să reflectăm măcar o parte din bogăția duhovnicească a zilei este scris chiar în balconul din dreapta al frumoasei noastre catedrale. Zâmbesc cu bucurie, căci, dintr-o la fel de frumoasă ”întâmplare”, ridicând ochii de la laptop, în fața-mi este chiar Mâna, din icoana Învierii, care îl ridică pe Adam din osânda neascultării, deasupra ”Iisus Hristos, Înger de Mare Sfat”, iar în dreapta Înălțarea Sfintei Cruci. Imagini care, așezate împreună, vin și întăresc gândul că doar ținându-ne strâns de acea Mână și stând la sfat cu Dumnezeu putem nădăjdui la o mântuitoare înălțare. „Hristos a Înviat” și cântările Liturghiei îmbracă într-un frumos veșmânt de lumină Catedrala prin vocile celor care dau viață Coralei Mixte a Catedralei Arhiepiscopale, condusă de Părintele Diacon Laviniu Morariu. 

În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Păritne Emilian Crișanul ne-a îndemnat părintește „să rămânem în bucuria Praznicului Învierii”, explicând importanța acestei mari Sărbători în jurul căreia se desfășoară toată rânduiala liturgică de peste an.

„Învierea lui Hristos este începutul învierii noastre. Mărturisim în Crezul ortodox spunând: „aștept învierea morților și viața veacului ce va să fie”. Așteptăm învierea morților pentru că Hristos a înviat din morți și Învierea Sa este fundamentul sau temelia învierii noastre. Învierea lui Hristos nu este o revenire a trupului la viața biologică ci este o transfigurare a trupului Lui, din trupul omenesc pe care l-a luat din Fecioara Maria, în trup spiritual, în trup care nu mai are limite. Sfântul Apostol Pavel, pe temelia acestui adevăr al Învierii lui Hristos, spune corintenilor „precum toți oamenii mor în Adam, în Hristos toți vor învia”, pentru că Hristos a înviat pentru toată umanitatea. Tocmai de aceea în Nopatea Învierii, Învierea este proclamată în afara lăcașului de cult, în afara bisericii. 

În Noaptea Sfântă a Învierii purtăm cu toții lumina, preînchipuind această totalitate a Bisericii care crede în Învierea Hristos. Multe controverse au fost cu privire la Învierea Domnului, însă adevărul a triumfat: Hristos a Înviat ca persoană a Preasfintei Treimi și ca om, și ne învie și pe noi atunci când va veni întru slavă și cinste, după cum mărturisește Apocalipsa. 

Avem în cadrul cultului Bisericii mai multe momente în care noi cinstim în mod deosebit Învierea Domnului. O cinstim prin Sfânta Evanghelie, care are pe prima copertă icoana Învierii, iar pe ultima pe cea a Răstignirii, pentru că prin Cruce și Înviere a venit  mântuire la toată lumea. De aceea în timpul Sfintei Liturghii, la Vohodul mic, diaconul sau preotul poartă Sfânta Evanghelie în mâini, pentru a arăta că Hristos a ieșit la propovăduire, a murit și a Înviat pentru noi. Când se intră în Altar, Evanghelia se întoarce cu icoana Învierii către credincioși, pentru a arăta că Hristos Cel înviat este în mijlocul nostru, iar Învierea este temelia vieții noastre. De asemenea, în cursul Anului bisericesc ne orientăm în funcție de Praznicul Învierii. Toată rânduiala liturgică, toate zilele de peste an au în centrul lor Învierea. Îi mulțumim astfel lui Dumnezeu că ne-a cuprins în dragostea Lui, în moartea și Învierea Lui, pentru darul vieții și darul învierii. 

Învățăm din Învierea Domnului Iisus Hristos să prețuim mai mult viața, să prețuim mai mult oamenii care poartă chipul lui Dumnezeu și care sunt îndreptați către viața veșnică. Observăm în jurul nostru multă suferință, moarte fizică și spirituală, boală și sărăcie, și de aceea suntem chemați, prin mărturisirea credinței și a faptelor noastre, să răspândim lumină și mai ales să mărturisim Învierea lui Hristos. Să cultivăm speranța și bunătatea, lumina și bucuria în jurul nostru și, ascultând cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos și împărtășindu-ne cu Trupul și Sângele Lui, să-L facem să lucreze în viața noastră arătând dragoste față de toși cei care au nevoie de ea. 

Să rămânem în bucuria Praznicului Învierii, continuând mărturisirea Învierii lui Iisus Hristos în familie și societate. Să rămânem în această lumină a credinței și să încercăm să înlăturăm întunericul din viețile noastre.”, a spus Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, în cuvântul așezat la sufletele credincioșilor veniți astăzi la Catedrala Nouă. 

17 aprilie 2023, a doua zi de Paști, Prima zi din Săptămâna Luminată, Liturghie Arhierească și o invitație de a intra în Raiul lui Dumnezeu încă de pe acest pământ, cultivând „speranța și bunătatea, lumina și bucuria în jurul nostru”. 

Primele cuvinte ale Mântuitorului după Înviere au fost „Bucurați-vă!”. Noi, nou- născuții acestei Învieri, ce oare vom spune cetății? Ca vor fi primele noastre cuvinte/fapte dincolo de această Luminată Săptămână? 

HRISTOS A ÎNVIAT!