S-a întâmplat în luna Februarie:

Cronologie arădeană - luna februarie

1/14 februarie 1911 – Vasile Goldiș a expediat o scrisoare lui Nicolae Oncu, președintele comitetului parohial al comunei bisericești ortodoxe române, prin care informează despre organizarea de către Partidul Național Român a unui miting la Arad în 3/16 februarie 1911.

2 februarie 1939 - La inițiativa directorului Palatului Cultural, profesor dr. Lazăr Nichi, a fost constituită Asociația „Acțiunea pentru ridicarea Monumentului Unirii în Arad”, cu sediul în Palatul Cultural.

3 februarie 1894 – S-a încheiat la Cluj-Napoca Procesul verbal al ședinței Comitetului Central al Partidului Național Român din Ungaria și Transilvania cuprinzând repartizarea apărătorilor pentru fiecare acuzat implicat în procesul Memorandului.

6/18 februarie 1824 – Comitele suprem al Aradului, Gheorghe Popa de Teiuș a văzut lumina zilei la Galșa, în casa lui Ioan și a Elenei Popa, născută Châlb, originară din Mâsca.

8 februarie 1849 – S-au desfășurat luptele de stradă din Arad, în care s-a remarcat căpitanul Asztalos Sándor, care ulterior a fost înaintat la gradul de maior.

8 februarie 1877 – Arădeanul Béni Boros și prefectul de atunci Péter Atzél au inaugurat ruta de cale ferată Arad-Seleuș, de 45 km.

9 februarie 1911– La Arad, s-a desfășurat Balul costumat al doamnelor române din înalta societate a Reuniunii Femeilor Române din Arad și Provincie, la Hotelul „Crucea Albă”.

10 februarie 1934 – Profesorul, omului politic, deputat al României, membru de onoare al Academiei Române și principalul mentor al documentelor Unirii de la 1 Decembrie 1918, Vasile Goldiș (1862-1934) a trecut în neființă.

15 februarie 1844 – Râul Mureș a inundat orașul Arad, viitura de patru metri cu sloiuri de gheață a produs pagube uriașe.

16 februarie 1934 – Om politic, președintele Consiliului Național Român Central, vicepreședinte al Adunării de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, avocat dr. Ștefan Cicio Pop a trecut la cele veșnice.

17 februarie 1836 – Se năștea Péter Atzél, primar al Aradului (1867-1871).

18 februarie 1883 – A izbucnit un incendiu care a afectat structura Tetrului „Ioan Slavici” de astăzi, din motive necunoscute.

20 februarie 1872 – Se năștea la Arad marele arhitect Szántay Lajos, cel care a adus o contribuție notabilă la sporirea patrimoniului construit.

21 februarie 1919 – Maiorul Moise Rişcuţia a fost reţinut şi dus la Curtea Marţială din Seghedin, de unde la intervenția generalului francez, Henri Berthelot  a fost eliberat în 20 martie 1919.

22 februarie 1831 – Ioan Popovici Desseanu a văzut lumina zilei în casa modestei familii Popovici Desseanu, din Bichiș (Ungaria).

24 februarie 1914 – A fost dată în folosință calea ferată îngustă (forestieră) cu tracțiune mecanică pe traseul Pâncota-Agrișul Mare-Arăneag, cu prelungire în Căsoaia, pe Văile Neamțului și Highișului.

24 februarie 1867 – Românii din cercul electoral Hălmagiu au înaintat un Memoriul primului ministru al Ungariei, prin care solicită ca în fruntea comitatului Zărand să fie numit un comite suprem de naționalitate română.

28 februarie 1785 – Horia și Cloșca, conducătorii Răscoalei din 1784-1785, au fost executați prin frângerea cu roata, pe Dealul Furcilor (Alba Iulia).  

Cronologie - luna februarie

 1 februarie 1823 - Într-un memoriu, vornicul Mihail Sturdza foloseşte, pentru prima dată în viaţa politică a Ţărilor Române, noţiunea de "conservator", pentru a desemna tendinţele marii boierimi de a păstra vechile stări de lucruri.

1 februarie 1868 - S-a născut Ştefan Luchian, pictorul ale cărui tablouri l-au făcut pe maestrul Nicolae Grigorescu să exclame: "În sfîrşit, am şi eu un succesor!". La 28.10.1948, Academia Română a hotărît primirea sa ca membru de onoare post-mortem (m.07.06.1916).

1 februarie 1944 - Evacuarea administraţiei civile din Transnistria, imediat după ianuarie 1944, cînd trupele sovietice de tancuri au rupt frontul în nordul Transnistriei.

2 februarie 1868 - S-a născut filosoful şi psihologul Constantin Rădulescu Motru, membru şi preşedinte al Academiei Române (1938-1941) (m.06.03.1957).

2 februarie 1990 - Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti pronunţă sentinţa în procesul a patru dintre colaboratorii apropiaţi ai lui N. Ceauşescu: Mănescu Manea, Postelnicu Tudor, Bobu Emil, Dincă Ion - detenţie pe viaţă şi confiscarea totală a averii personale.

3 februarie 1870 - A murit, la Budapesta, Emanoil Gojdu, avocat si om politic, care a reprezentat interesele comunitatii românesti din Transilvania si Ungaria.

3 februarie 1892 - S-a născut istoricul și omul politic Gheorghe I. Brătianu (m.1953).

4 februarie 1872 - S-a născut pictorul Octav Bancilă (m.03.04.1944).

4 februarie 1948 - Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală româno-sovietic, care consacra satelizarea României de către URSS.

5 februarie 1859 - A murit Alecu Russo, ideolog al generaţiei de la 1848. Este autorul volumului "Cîntarea României", tipărit anonim; fără a revendica vreodată explicit această operă, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literară din istoria literaturii române (n.17.03.1819)

5 februarie 1957 - A fost arestat pentru "omisiune de denunţ" scriitorul Ştefan Augustin Doinaş, condamnat în iunie, acelaşi an, la un an de închisoare corecţională şi confiscarea averii. A fost reabilitat în 1969.

5 februarie 1965 - S-a născut fotbalistul Gheorghe Hagi, considerat cel mai bun fotbalist român al tuturor timpurilor.

5 februarie 1990 - A luat fiinţă, printr-o Hotărîre Guvernamentală, Muzeul Ţăranului Român, director fiind numit pictorul Horia Bernea.

6 februarie 1696 - Apare, în tipografia instalată la mănăstirea Snagov, prima tiparitură: "Orînduiala slujbei Sfinţilor Constantin şi Elena". Cartea, publicată sub îngrijirea lui Antim Ivireanul, era dedicată lui Constantin Brâncoveanu.

7 februarie 1741 - A apărut "Marele Hrisov al lui Constantin Mavrocordat" ce stabileşte o serie de reforme fiscale şi administrative în Ţara Românească. Textul a fost publicat în ziarul "Mercure de France", în iulie 1742.

7 februarie 1929 - România ratifică Tratatul multilateral pentru renunţarea la război ca instrument de politică (Pactul Briand-Kellog).

8 februarie 1859 - Intrarea triumfală a lui Alexandru Ioan Cuza în Bucureşti, după dubla sa alegere ca domn al Principatelor Române.

9 februarie 1934 - Semnarea, la Atena, de către reprezentanţii României, Iugoslaviei, Greciei şi Turciei a Pactului Înţelegerii Balcanice (cu un protocol şi o anexă secretă), care stipula, printre altele, că statele semnatare "îşi garantează mutual securitatea frontierelor balcanice" şi "îşi iau obligaţia de a nu întreprinde nici o acţiune politică faţă de alt stat balcanic nesemnatar al pactului fără avizul mutual prealabil al celorlalţi semnatari şi de a nu lua nici o obligaţie faţă de oricare alt stat balcanic fără cunoştinţa prealabilă a celorlalte părţi". Iniţial a fost concepută ca un pact în cinci, însă Bulgaria a refuzat oferta. (Guvern Gheorghe Tătărescu, ministru de Externe Nicolae Titulescu).

11 februarie 1866 - Alexandru Ioan Cuza, domnitorul României, este silit să abdice, ca urmare a conjuraţiei pregătite de coaliţia dintre conservatori şi liberal-radicali ("monstruoasa coaliţie").

12 februarie 1856 - Vasile Boerescu a adresat un memoriu ministrului de externe al Franţei, Alexandre Walewski, în care pleda pentru constituirea unui stat naţional românesc independent sub garanţia celor şapte mari puteri.

14 februarie 1888 - A fost inaugurat Ateneul Român. Clădirea a fost construită între anii 1886 şi 1888, prin stăruinţa lui Constantin Esarcu, după planurile arhitectului francez A.Galleron, pe bază de subscripţie publică, sub lozinca "Daţi un leu pentru Ateneu".

15 februarie 1851 - S-a născut Spiru Haret, matematician, sociolog şi om politic liberal, organizatorul învăţămîntului românesc de dupa 1864, vicepreşedinte al Academiei Române. Prin elaborarea şi aprobarea legii învăţămîntului din 1898, a reorganizat învăţămîntul de toate gradele. A impus, pentru prima dată în România, obligativitatea învăţămîntului primar şi utilizarea aceloraşi programe şcolare la sate şi orase. A avut o însemnată contribuţie în introducerea noului calendar (m.17.12.1912).

16 februarie 1836 - S-a născut Bogdan Petriceicu Haşdeu, spirit enciclopedic al culturii române, filolog, folclorist, prozator, dramaturg, istoric şi publicist, vicepreşedinte al Academiei Române. Este întemeietor al lingvisticii, filologiei şi lexicografiei româneşti, unul dintre fondatorii folcloristicii comparate române, creatorul dramei istorice româneşti ("Răzvan şi Vidra") (m.25.08.1907).

19 februarie 1876 - S-a născut sculptorul Constantin Brâncuşi, membru post-mortem al Academiei Române. Artist al artei secolului XX, Brâncuşi a exprimat în creaţia sa, esenţializată şi purificată în liniile care o compun, o viziune cu totul nouă asupra lumii, în care sînt regăsite miturile primordiale ale omenirii, dar şi elementele inconfundabile ale artei populare româneşti (m.16.03.1957).

21 februarie 1941 - C.I.C. Brătianu îi recomanda, printr-o scrisoare, generalului Antonescu să nu angajeze România exclusiv de partea Germaniei, ci să lase deschisă şi o altă posibilitate de orientare externa. "Nu putem face politică de aventură şi nu trebuie să construim pe o singură ipoteză. Rezultatul războiului este cel puţin îndoios. România a putut să-şi menţină existenţa tocmai printr-un joc de basculă între marile puteri. Ea trebuie, pe cît posibil, să nu se angajeze prea mult, pentru a-şi menaja viitorul".

22 februarie 1949 - Scriitorul Adrian Marino a fost arestat pentru participarea la încercarea de reorganizare a tineretului naţional-tărănist din facultăţi. La 12.10.1950, a fost condamnat la 10 ani temniţă grea. Între 1957 şi 1963, scriitorul a avut domiciliu obligatoriu, iar în 1968 a fost reabilitat.

25 februarie1866 - Debutul literar al lui Mihai Eminescu, în revista "Familia" din Pesta, cu poezia "De-as avea…".

Date preluate de la Complexul Muzeal Arad

Foto centrală: Funeraliile lui Vasile Goldiș (1934) / Colecția de Istorie a Complexului Muzeal Arad