„Astăzi ne‑a sosit nouă tuturor vreme de praznic şi ceata sfinţilor cu noi se adună, şi îngerii cu oamenii împreună‑prăznuiesc...”

Praznicul Botezului Domnului a adus astăzi la un loc, în Catedrala istorică a Aradului, mulțime de credincioși veniți pentru a se părtăși de Sfânta Liturghie Arhierească săvârșită de Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, și pentru a lua și a duce spre casele lor Agheasma Mare. 

Tainicele vase cu apă dinlăuntrul și din afara Catedralei și masa pe care erau rânduite cele de folos momentului Sfințirii celei mari a apei de la finalul Sfintei Liturghii, povesteau de dincolo de rostirea vreunui cuvânt despre ziua aparte în care ne aflăm: Ziua Botezului Domnului, Ziua Teofaniei, Ziua Epifaniei sau Ziua Dumnezeieștii Arătări a Preasfintei Treimi. 

„Ce-ţi este ţie, mare, că ai fugit? Şi ţie Iordane, că te-ai întors înapoi?”, se întreba oarecând psalmistul.

„Te-au văzut apele, Doamne, și s-au temut, Iordanul s-a întors înapoi!”, au răspuns în aceste zile Ierarhii, preoții, diaconii și credincioșii de pretutindeni, care, în biserici aflându-se, au reconstituit peste veacuri icoana Botezului Domnului, după cum avea să spună în cuvântul de învățătură Preasfinția Sa.

Cuvântul Ierarhului

„Praznicul Botezului Domnului ne aduce înainte unul dintre cele mai importante evenimente din viața pământească a Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

De la momentul Nașterii Domnului Hristos în Betleem ajungem la Iordan unde boteza Sfântul Ioan, loc în care Fiul lui Dumnezeu merge la vârsta de 30 de ani să primească botezul. Sfântul Ioan (care se traduce „Dumnezeu S-a milostivit”) era o personalitate deosebită, postitor renumit, vorbitor cu har, foarte cunoscut, ascultat, urmat de mulți oameni și practica un botez al pocăinței. Acesta a fost întrebat de oameni dacă este Mesia, iar el a răspuns: „Nu sunt eu Mesia”;  Eu sunt doar Înainte-Mergătorul, acela despre care a zis prorocul Isaia, „Gătiți calea Domnului, drepte faceți cărările Lui”; „Pocăiți-vă că s-a apropiat Împărăția cerurilor”, spunea Sfântul Ioan. Iar Sfântul Ioan Evanghelistul a scris despre el: „Nu era el Lumina, ci fusese trimis ca să mărturisească despre Lumină”. Tot despre Hristos Domnul... Sfântul Ioan Botezătorul spunea că: „Eu vă botez cu apă spre pocăință, dar Cel ce vine după mine este mai tare decât mine....Acela vă va boteza cu Duh Sfânt și cu foc”.

Mântuitorul Hristos a venit de la Nazaret la Iordan și S-a amestecat în mulțimea care-și aștepta rândul să ajungă la Sf. Ioan. Ajungând Domnul Hristos în fața lui Ioan, acesta a avut o descoperire de la Dumnezeu și a văzut în Cel care se afla în fața lui pe Cel care trebuia să vină, pe Mesia. L-a întrebat cu mirare: „Eu se cuvine să fiu botezat de Tine, și Tu vii la mine?”. Sfântul Ioan Botezătorul era la curent cu așteptarea mesianică și presimțea că trăiește „plinirea vremii”, că Mesia este undeva în preajma lui. Mântuitorul Hristos îl face să înțeleagă pe Ioan, prin câteva cuvinte: „Lasă acum, că așa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea”. Ioan L-a botezat și, drept neașteptată recompensă, lui cel dintâi i s-a descoperit Sfânta Treime. A văzut „Duhul lui Dumnezeu coborându-Se ca un porumbel peste El și glas din cer care zicea: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit”. 

Domnul Iisus Hristos nu avea nevoie de botez, pentru că nu avea păcate, însă plinește dreptatea, se descoperă Sfânta Treime și în acel context Sfântul Ioan dă mărturie oamenilor despre El.

Sfântul Ioan Botezătorul dă prima mărturie publică despre Iisus Hristos și îl recomanda oamenilor pe Mesia, prin cuvintele: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Care ridică păcatele lumii”. Ioan a avut această convingere că se află în fața lui Mesia. Mântuitorul l-a prețuit pe Sfântul Ioan Botezătorul în chip cu totul deosebit și a zis despre el: „Între cei născuți din femei, nu s-a ridicat nici unul mai mare decât Ioan Botezătorul”.

Botezul Domnului este momentul în care pentru prima oară în mod clar S-a revelat Dumnezeu ca Treime.

Botezul lui Ioan era al pocăinței, însă Botezul instituit de Domnul Hristos va fi al iertării de păcate și al înfierii în Dumnezeu.

Mântuitorul Hristos va prelua de la Ioan același cuvânt, începând propovăduirea tot cu: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor”. Iar pe Sfinții Apostoli îi trimite în lume spunându-le: „Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh”. 

Prin Botez se intră creștinism. Botezul este taina cea mare, cea dintâi, că Îl acceptăm pe Iisus Hristos ca Mesia, că Îl acceptăm ca Dumnezeu și că recunoaștem pe Dumnezeu în Sfânta Treime.

Venind Domnul Hristos să Se boteze în Iordan, ne spune Sfânta Tradiție, că s-au sfințit apele. Apa Iordanului și toate apele. De aceea și noi sfințim apa astăzi, în numele și cu puterea Sfintei Treimi, iar noi ne sfințim gustând din apa sfințită.

Prezența noastră astăzi în biserică arată ca o icoană a Botezului de la Iordan. Prin Botez, Domnul Hristos a sfințit materia, iar noi cu apa sfințită sfințim casele și locurile în care trăim și muncim, aducând cu ea binecuvântarea Iordanului. Apa înseamnă viață, iar apa sfințită înseamnă viață în lumina harului lui Dumnezeu.

Să ne sfințim și să ne luminăm viața prin participarea noastră activă la Sfânta Liturghie, la Tainele, Ierurgiile și Slujbele Sfintei noastre Bisericii.”, a spus Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul.

6 ianuarie 2023, Catedrala istorică a Aradului, Liturghie Arhierească, Praznicul Arătării Preasfintei Treimi, frumoasă reconstituire a icoanei Botezului de la Iordan în cel mai frumos și bogat „Astăzi”, căci: 

„Astăzi, harul Sfântului Duh, în chip de porumbel, peste ape se pogoară. 

Astăzi, Soarele cel neapus a răsărit, şi lumea cu lumina Domnului se luminează. Astăzi, luna cu raze luminoase luminează pământul. 

Astăzi, stelele cele luminoase, cu lumina strălucirii lor, lumea înfrumuseţează. Astăzi, norii rourează din cer omenirii ploaia dreptăţii. 

Astăzi, Cel nefăcut, de bunăvoia Sa, este atins cu mâna de către făptura Sa. 

Astăzi, Proorocul şi Înaintemergătorul se apropie de Stăpânul, şi cu frică stă înaintea Lui văzând pogorârea lui Dumnezeu la noi. 

Astăzi, apele Iordanului se prefac în vindecări, cu venirea Domnului. 

Astăzi, toată făptura se adapă cu curgeri tainice. 

Astăzi, păcatele oamenilor se curăţesc în apele Iordanului. 

Astăzi, raiul s‑a deschis oamenilor şi Soarele dreptăţii ne luminează nouă. 

Astăzi, apa cea amară, care era în vremea lui Moise, se preface în dulceaţă poporului, cu venirea Domnului. 

Astăzi, ne‑am izbăvit de plânsul cel vechi şi ca un Israel nou ne‑am mântuit. 

Astăzi, ne‑am izbăvit de întuneric şi cu lumina cunoştinţei de Dumnezeu ne‑am luminat. 

Astăzi, întunericul lumii se risipeşte cu arătarea Dumnezeului nostru. 

Astăzi, toată făptura se luminează de sus ca o făclie. 

Astăzi, înşelăciunea se surpă şi cale de mântuire ne lucrează nouă venirea Stăpânului. 

Astăzi, cele de sus cu cele de jos împreună‑prăznuiesc, şi cele de jos cu cele de sus împreună‑vorbesc. 

Astăzi, obştea cea sfinţită şi mult vestită a ortodocşilor se bucură. 

Astăzi, Stăpânul merge la Botez, ca să ridice firea omenească la înălţime. 

Astăzi, Cel neplecat Se pleacă robului Său, ca să ne libereze pe noi din robie. 

Astăzi, împărăţia cerurilor am dobândit, iar împărăţia Domnului nu are sfârşit. 

Astăzi, pământul şi marea şi‑au împărţit bucuria lumii, şi lumea s‑a umplut de veselie.” (Rugăciunea sfințirii celei mari a apei)