Din Arad Cultură Ultima oră
Vază japoneză decorată în tehnica cloisonné - Exponatul lunii septembrie la Complexul Muzeal Arad
Vază japoneză decorată în tehnica cloisonné - Exponatul lunii septembrie la Complexul Muzeal Arad
04/09/2022 ⋅ 0 comentarii

Colecția de Artă a muzeului arădean conține, pe lângă artefactele de sorginte europeană și câteva obiecte de artă extrem orientală, prețioase pentru spațiul nostru geografic. Dintre acestea, un loc aparte îl ocupă o delicată vază decorată în tehnica cloisonné, produsă în epoca Meiji (1869-1912). 

”Tehnica cloisonné-ului (shippō în limba japoneză) a atins, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Japonia, apogeul din punct de vedere tehnic și artistic.

Această tehnică de decorare a obiectelor din metal este originară din Orientul Apropiat, unde a fost utilizată, în antichitate, la decorarea bijuteriilor. De acolo s-a răspândit atât înspre Occident cât și spre Orientul Îndepărtat. Evoluția ulterioară a fost una diferită, pietrele prețioase fiind înlocuite cu smalțul vitros. Tehnica cloisonné-ului a ajuns, din China, și în Japonia. Cercetările  arheologice recente au scos la iveală faptul că aceasta a fost cunoscută încă din secolul al VIII-lea. În epoca Meiji, tehnica a fost perfecționată de Kaji Tsunekichi (1803-1883) în atelierul său din Nagoya. Artistul a izbutit să creeze, prin metodologiile sale inovatoare, o școală renumită și să popularizeze această formă de artă în întreaga țară. 

Decorarea obiectului, produs cel mai adesea dintr-un aliaj de cupru, se realiza, potrivit acestei elaborate tehnici, prin crearea pe suprafața sa a unor compartimente (cloisons în limba franceză, de unde și numele), obținute prin aplicarea unor benzi subțiri de alamă, argint sau aur, ce urmăreau o anumită formă. Interstițiile obținute erau umplute cu o pastă din pulbere de smalț, adesea de mai multe culori. Obiectul era apoi ars într-un cuptor la o temperatură ridicată. Ultima etapă presupunea finisarea manuală a artefactului. 

Vaza din colecția muzeului arădean este realizată în stilul Owari, specific manufacturilor din Ama și Nagoya. Decorul amintește de gravurile din genul kachō-ga (imagini cu păsări și flori) ale lui Andō Hiroshige și Katsushika Hokusai, doi dintre marii maeștri care au abordat această temă. Partea inferioară și cea superioară a vasului sunt decorate minuțios cu motive florale. Centrul de interes îl reprezintă însă pentru privitor zona mediană unde, pe un fundal albastru cobalt, se profilează, într-o manieră stilizată, patru vrăbii. Trei surprinse în zbor, printre frunze de bambus, iar o a patra așezată pe o creangă. Bambusul este planta cu care de altfel această pasăre a fost cel mai adesea asociată în imageria niponă. Eleganța lujerilor de bambus a fost sporită prin inserarea în compoziție și a unor grațioase flori de bujor”, a explicat Dr. Ioan Paul Colta, curator artă asiatică, restaurator expert.

Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.