Ambulanța pentru Monumente Arad a început lucrările de punere în siguranță a bisericii din Ciuntești. Aceasta este cea de a doua intervenție de anul acesta, prima fiind la biserica din Troaș.

În primele zile a celei de-a doua intervenții din anul acesta, Ambulanța pentru Monumente a reușit să desfacă aproximativ 3/4 din suprafața învelitorii vechi și, concomitent, a început lețuirea, urmând ca, cât de curând, să se apuce de bătut șindrila horjită.

Din păcate, de data aceasta, campania de strângere de fonduri, sprijinul financiar venit din partea CJA și eforturile părintelui Ros și a comunității locale nu  au reușit strângerea întregii sume necesare înlocuirii în totalitate a învelitorii. Prin urmare, s-a etapizat intervenția, sperându-se ca pe parcurs, să mai apară susținători.

Cei care doresc să se implice pot susține activitatea Ambulanței pentru Monumente Arad și în special intervenția de punere în siguranță a bisericii din Ciuntești și prin donații în contul: Asociația Culturală Vernacular IBAN:

RO33BTRLRONCRT0515937601, cod Swift: BTRLRO22, Banca Transilvania, Bulevardul Revoluției, NR. 76, Arad, cu mențiunea „Biserica Ciuntești”.

Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” se înalţă pe un deal din mijlocul satului Ciunteşti. După unii săteni, bisericuţa ar fi fost construită în anul 1648. Planul navei este dreptunghiular, iar absida are planul pătrat, decroșată pe laturile de nord și sud față de linia longitudinală a pereților navei. Spre deosebire de alte biserici din zonă, la Ciuntești s-au folosit bârne rotunde și scurte. Din doi în doi metri se află câte un „șoș” în care se prind capetele bârnelor orizontale. Toate bârnele din perete sunt tăiate numai cu toporul. Cu toporul au fost făcute și „vișuiturile”, un fel de uluc, în care se prind „coarnele” acoperișului de cosoroabă. Când construcția a fost gata, pereții au fost lipiți în exterior, ca și o parte a suprafețelor din interior, cu „tină”, adică pământ amestecat cu pleavă; a urmat apoi „văcălitul”, așternerea unui strat subțire de „ceamur”, argilă amestecată cu pleavă fină. După uscarea văcăliturii s-a procedat la văruirea pereților. Acum biserica este tencuită, iar temelia este din piatră, cu un soclu mai înălțat pentru a feri pereții de umezeală. Biserica a fost pictată în anul 1861 de zugravul bihorean Ioan Lăpușanu.