Național Cultură Ultima oră
„Costumul popular, simbol al identității naționale” - O expoziție cât o fermecătoare călătorie în timp la Muzeul Militar Național
„Costumul popular, simbol al identității naționale” - O expoziție cât o fermecătoare călătorie în timp la Muzeul Militar Național
23/06/2022 ⋅ 0 comentarii

Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” face o  inedită invitație la o surprinzătoare și fermecătoare călătorie înapoi în timp, prin intermediul expoziției temporare „Costumul popular - simbol al identității naționale”, care va fi vernisată vineri, 24 iunie 2022, la ora 12.00, la sediul instituției, aceasta putând fi admirată până la 30 septembrie a.c.

„Dat fiind specificul muzeului nostru, cred că este uimitor pentru mulți să afle că în patrimoniul instituției se păstrează imagini și obiecte de această factură. Publicul iubitor de istorie și frumos va fi încântat să admire piese vestimentare din costumul popular românesc, care au aparținut reginelor Elisabeta și Maria sau unor membri ai Familiei Regale a României, precum și unor eroi care, în clipe de grea cumpănă pentru destinul țării, au fost capabili de sacrificiul suprem, precum eroina Ecaterina Teodoroiu și Vasile Chilian, conducătorul grupului de rezistență în fața ocupantului străin în Primul Război Mondial, în timp ce Maria Manciulea și Lucreția Canja, eroinele de la Olt, Victor Popescu și mulți alții au demonstrat cu prisosință curaj și determinare, obiecte care impresionează și emoționează în același timp.”, a transmis instituția într-un comunicat. 

Expoziția temporară „Costumul popular - simbol al identității naționale” reunește piese vestimentare și obiecte cu caracter popular din diferite zone geografice ale țării aflate în patrimoniul muzeului, multe dintre acestea fiind expuse publicului pentru prima dată. Curatorii expoziției, muzeograf Luminița-Nicoleta Iordache și muzeograf Raluca-Anca Ionescu, au reușit să pună în valoare frumusețea și perenitatea veșmântului tradițional de-a lungul timpului și să recreeze atmosfera, farmecul și parfumul unor vremuri de altădată. 

Costumul popular, mai ales ia românească, s-au dovedit a fi un adevărat creuzet în care s-au păstrat cele mai frumoase valori ale culturii și identității noastre ca popor, în ciuda faptului că astăzi „comercialul” și-a pus amprenta asupra universului tradițional moștenit în detrimentul „sufletului”. În timp, ia românească s-a dovedit a fi un element definitoriu al culturii naționale, care a depășit granițele țării datorită frumuseții sale, dar și a măiestriei creatorilor populari.

Din anul 2013, din inițiativa Asociației „La blousse roumaine”, care promovează și protejează valorile culturii românești și universale, ziua de 24 iunie a devenit „Ziua universală a iei românești”, care a fascinat și continuă să uimească prin cromatică, decoruri și croi și azi, să fie sursă de inspirație pentru unii creatori celebri de modă. Ia românească este sărbătorită în 50 de țări de pe șase continente, fiind piesa vestimentară cea mai cunoscută din întreg costumul popular, care face legătura cu strămoșii noștri, cu rădăcinile noastre și care ne poartă în trecut, amintindu-ne de lada de zestre a bunicii. 

Asociată sărbătorii creștine a „Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul”, ziua de 24 iunie este cunoscută în popor sub numele de „Drăgaica” sau „Sânzienele” purtând, astfel, semnificații magice în tradiția populară românească. Sfîntul Ioan Botezătorul este numit în scrierile religioase „Luceafăr”, pentru modul cum pregătește nașterea „Soarelui”, adică a lui Iisus Hristos: „Nu sunt eu Lumina, ci eu am venit să mărturisesc despre Lumină”. 

„Sânzienele” sau „Drăgaica” (în multe zone ale țării se desfășoară așa-numitele târguri sau bâlciuri) în tradiția populară sunt considerate zâne frumoase, bune, uneori răzbunătoare, care binecuvântează recoltele, dând bob spicelor de grâu, miros și parfum florilor, leac plantelor tămăduitoare, apără de furtună și grindină sau vindecă suferințele și bolile oamenilor. În popor se crede că noaptea care precede ziua de Sânziene este una magică, când cerurile se deschid și minunile sunt posibile, când lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană și interferează energetic. Semnificația acestei sărbători este una a iubirii și a fertilității, fiind considerată „Ziua Soarelui”, cult cu origini dacice, care reprezintă legătura ancestrală dintre vechii geto-daci și poporul român.

„Du-te, Soare, vino/Lună, Sânzienele îmbună,/Să le crească floarea-floare,/Galbenă, mirositoare,/Fetele să le adune,/Să le prindă în cunune,/Să pună la pălărie,/Floare pentru cununie,/Babele să le rostescă,/Du-te Lună, vino Soare,/Că tragem la-nsurătoare,/Cununile neursite,/Zac sub hornuri azvârlite”.

Așa, după cum spunea și marele scriitor Anton Pavlovici Cehov, că „la om totul trebuie să fie frumos: și fața și îmbrăcămintea și sufletul”, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” speră ca această expoziție să bucure sufletul și mintea tuturor acelora care iubesc autenticul, frumosul și care vor să transmită generațiilor viitoare dragostea, respectul pentru costumul popular și obiceiurile tradiționale, pentru adevăratele valori ale culturii și identității noastre naționale.

Muzeograf Luminița-Nicoleta Iordache


Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.