Veteranul de război col. (rtr.) Ion Iovănel a împlinit joi, 16 iunie, frumoasa vârstă de 98 de ani.
Prilej numai bun pentru ca reprezentanți ai Direcției calitatea vieții personalului să îl viziteze în cadrul programului „Acasă la Veterani”, relatează F.p Mirela Florian.
Veteranul de răznoi Ion Iovănel s-a născut în localitatea Hinova, județul Mehedinți, pe data de 16 iunie 1924, într-o familie cu doi copii. De la vârsta de 13 ani și-a luat viața în mâini și s-a angajat ca lăcătuș mecanic la Șantierul Naval de la Orșova, județul Mehedinți.
A urmat, ulterior, Școala Militară de Ofițeri de la Sibiu, fiind astfel elev pe vremea războiului atunci când a fost mobilizat pe front în cadrul Detașamentului Păuliș. Pentru apărarea defileului râului Mureș, în zona Păuliș, Școala de Subofițeri rezervă nr. 5 din Radna s-a constituit în „Detașamentul Păuliș”, iar din Ordinul Armatei I din aceeași zi, detașamentul a fost întărit cu Divizionul 61 Artilerie Grea și Batalionul 1 din Regimentul 96 Infanterie.
Detașamentul Păuliș cuprindea 755 elevi ai școlii militare, cărora li s-au alăturat, ca unități de întărire, 569 soldați din Regimentul 96 Infanterie, 360 soldați din Divizionul 61 Artilerie Grea și Divizionul 124 de ofițeri și subofițeri.
„Am stat două săptămâni în tranșee, acolo mâncam din gamelă, acolo luptam, făcând față atacurilor trupelor inamice și, cu voia lui Dumnezeu, am scăpat cu viață. După eliberarea teritoriului românesc, ne-am întors fiecare la unitățile de unde am venit. După război am continuat cariera militară și am lucrat ca ofițer în mai multe garnizoane din țară: Craiova, Plenița, Caracal, iar din 1967 am activat în București”, a relatat distinsul veteran vizitatorilor.
În anul 1977, la 52 de ani, ca urmare a unei grave afecțiuni pulmonare, distinsul veteran a fost trecut în rezervă și medicii l-au sfătuit să își petreacă timpul cu familia întrucât în maxim trei ani organismul lui va ceda. La acea vreme doi dintre copii erau în facultate și doi copii elevi la școala generală.
Domnul colonel a avut o puternică dorință de a trăi, o voință de fier și a început o luptă neobosită pentru viața lui. Printr-o viață disciplinată, dorind să fie cât mai mult timp alături de cei dragi, urmând până astăzi reguli stricte privind odihna, efortul fizic și dieta, a reușit să își ajute familia pentru a trece peste greutăți, iar astăzi a zâmbit victorios oaspeților. „Am câștigat lupta cu imposibilul”.
Veternaul nostru și-a cunoscut soția pe când era tânăr ofițer la o unitate de aviație, fiind dragoste la prima vedere. S-au căsătorit după nici trei luni și au avut primul băiat în august 1954, an cu triplă semnificație: a devenit tată pentru prima dată, a fost avansat la gradul de căpitan și a primit o decorație pentru munca depusă în serviciul țării.
Domnul colonel se bucură în prezent de ajutorul celor patru copii, educați într-un spirit organizat și autoritar, fapt pentru care aceștia au absolvit studii superioare și sunt mândri de tatăl lor.
„La ceas aniversar îi transmitem și noi multă sănătate și bucurii alături de cei dragi și îl asigurăm de întreaga noastră stimă și deosebit respect pentru tot ceea ce a făcut pentru patrie.”, spun reprezentanții Departamentul relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului, printr-o postare pe pagina de socializare.
Foto: Plt. adj. Răzvan NAE
Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.