Național Din Arad Ultima oră
Risc, curaj și pasiune. Astăzi este Ziua Paraşutiştilor Militari
Risc, curaj și pasiune. Astăzi este Ziua Paraşutiştilor Militari
10/06/2024 ⋅ 0 comentarii

Ziua Paraşutiştilor Militari este sărbătorită, anual, la 10 iunie. O zi care vorbește despre „risc, curaj și pasiune”, conform MApN. 

Ziua Paraşutiştilor Militari este sărbătorită, anual, la 10 iunie. Prin aplicarea Decretului-Lege 93, din anul 1941, a fost înfiinţată prima companie de paraşutişti în cadrul Centrului de instrucţie al aeronauticii de la Popeşti-Leordeni, sub comanda locotenentului mecanic de aviaţie Ştefan Şoverth, conform https://infomilitar.com/.

Prima companie de paraşutişti din România era formată exclusiv din voluntari proveniţi din toate categoriile de arme, şi a fost înfiinţată cu 12 zile înainte de intrarea României în al Doilea Război Mondial, notează http://traditia-militara.ro/.

Au urmat alte două companii de paraşutişti, una în 1942, alta în 1943. Aceste trei companii, primele două cu armament uşor, iar a 3-a cu armament greu de infanterie, au format Batalionul 4 Paraşutişti, care a fost ataşat celor trei batalioane de aerostaţie militară (baloane de baraj aerian). În octombrie 1943 obţinuseră brevetul de paraşutist 215 militari. Batalionul a fost întrebuinţat în luptele de apărare a zonei de nord a Capitalei, începând cu 23 august 1944, mulţi paraşutişti murind eroic la datorie. Batalionul a fost retras în septembrie 1944 şi a fost desfiinţat la 1 martie 1945, conform https://www.rumaniamilitary.ro/.

În baza ordinului ministrului Forţelor Armate, la 1 noiembrie 1950 a fost înfiinţat Batalionul 1 Paraşutişti, sub comanda căpitanului Vasile Cosma, la Centrul de Instrucţie al Aviaţiei din garnizoana Tecuci. La 6 februarie 1951, Batalionul a fost dislocat la Botoşani, iar la 25 noiembrie 1951, la Buzău. La 1 octombrie 1952, Batalionul de Paraşutişti s-a transformat în Regiment de Paraşutişti. A primit, la 2 octombrie 1954, drapelul de luptă, iar la 21 octombrie 1974 a primit denumirea onorifică Regimentul 60 Desant-Paraşutare "Băneasa-Otopeni".

Regimentul 56 Paraşutişti Caracal, Regimentul 62 Paraşutişti Luna şi Regimentul 64 Paraşutişti Boteni au fost înfiinţate în anii 1980.

La 30 noiembrie 1990, în urma restructurării celor patru regimente şi a secţiei de paraşutişti din cadrul Comandamentului Aviaţiei Militare s-a înfiinţat Comandamentul Trupelor de Paraşutişti, având în subordine trei brigăzi de paraşutişti şi un centru de instrucţie, dislocate astfel: Brigada 1 Paraşutişti la Câmpia Turzii, Brigada 2 Paraşutişti, la Clinceni şi Brigada 3 la Bacău. Fiecare brigadă avea în subordine batalioane de paraşutişti desant şi batalioane de misiuni speciale. Centrul de perfecţionare a pregătirii cadrelor din trupele de paraşutişti a rămas la Buzău.

Procesul de reformă din Armata Română a adus unele modificări, astfel că, începând cu 1998, au fost desfiinţate un comandament de brigadă şi două batalioane, iar alte două batalioane de paraşutişti au fost transformate în batalioane de operaţiuni speciale. La 15 martie 2001, paraşutiştii militari au trecut în subordinea Statului Major al Forţelor Terestre şi participă la misiuni externe în diferite teatre de operaţii, îndeplinind angajamente asumate de România în cadrul NATO sau în operaţiuni internaţionale de tip coaliţie, notează http://presamil.ro/.

În aprilie 2022, s-au împlinit 100 de ani de la naşterea generalului-paraşutist Grigore Baştan, care a avut o contribuţie remarcabilă în dezvoltarea şi modernizarea paraşutismului militar românesc. A făcut parte din prima companie de paraşutişti militari din armata română, înfiinţată în 1941, iar în 1944 a participat la luptele din nordul Bucureştiului. În 1950, a contribuit la reînfiinţarea primului batalion de paraşutişti şi a avut un aport valoros la dezvoltarea pe noi baze a acestei specialităţi militare, în pregătirea a mii de paraşutişti militari. A avut preocupări în dezvoltarea materialelor de desant, iar spiritul său de inventator şi inovator a dus la realizări notabile, inclusiv prin realizarea completului de paraşute BG-7M (principală) şi BG-3m (de rezervă), folosite pe o perioadă îndelungată în Armata României, potrivit https://bastan.ro/.

La 20 august 1970, a stabilit un record naţional la saltul cu paraşuta. A sărit de la înălţimea de 10.000 de metri cu o cădere liberă de 7.000 de metri. A fost implicat în mod activ şi în coordonarea paraşutismului sportiv în România. În 1971 a devenit primul general paraşutist din armata română şi s-a aflat în fruntea paraşutismului militar românesc până la trecerea în rezervă în anul 1979. A încetat din viaţă la 8 februarie 1983.

Documentar Agerpres

Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.