În apropierea celei mai mari sărbători a creștinătății, Învierea Domnului Iisus Hristos, Romfilatelia a introdus în circulație, marți, 22 martie, emisiunea de mărci poștale Sfintele Paști 2022, care comemorează momente cruciale din viața Mântuitorului: Intrarea în Ierusalim, Răstignirea, Învierea și Înălțarea.

Cele două timbre ale emisiunii de mărci poștale au o valoare nominală de 2,60 lei. Totodată, Romfilatelia pune la dispoziție o coliță cu dantelă cu valoare nominală de 32 lei, precum și două minicoli, un plic „prima zi” și un album filatelic special.

Icoanele selectate fac parte din patrimoniul Bisericii Kretzulescu din București, care împlinește anul acesta 300 de ani de la sfințire.

Monument istoric, reper al Căii Victoriei din București, Biserica Kretzulescu își are anul ctitoriei la 1718, când Iordache Kretzulescu și Safta Brâncoveanu (fiica voievodului martir) s-au întors din surghiunul de la Constantinopol.

Biserica, a cărei construcție a fost terminată în anul 1722, a fost sfințită în ziua de 20 septembrie al aceluiași an și pusă sub ocrotirea Maicii Domnului, drept cinstire a memoriei domnitorului Constantin Brâncoveanu, executat în ziua de sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului. Fundația construcției se află pe locul unde a existat o mai veche biserică de lemn, loc cunoscut sub numele acelor vremi „La puțul cu Zale”.

Biserica se încadrează perfect în ceea ce numim „un stil brâncovenesc”. În pavilionul ei se află mai multe pietre tombale aduse din satul Crețulești, de unde provine familia ctitorului. Naosul bisericii a fost folosit și ca necropolă pentru membrii familiei. Pictată în frescă, la începutul secolului al XVIII-lea, de meșteri români, a respectat în parte tipiconul tradițional-bizantin, cu apelarea la câteva elemente occidentale armonizate echilibrat cu programul iconografic al Bizanțului. Cei doi ctitori, Marele Vornic Iordache Kretzulescu și Safta Brâncoveanu, au fost îngropați în criptele Catedralei Patriarhale.

Între anii 1859-1860, după mai multe stricăciuni, produse de cutremurele din 1815 și 1838, s-a trecut la modificări evidente. Familia Kretzulescu a încredințat lucrările arhitectului austriac Ludovic Lipizer, a cărui casă, cunoscută sub numele de Casa Breslelor se află pe strada Stelea Spătarul, nr. 10. Acesta a modificat foarte mult biserica, dându-i o formă care redă vizibil un stil occidental. Coloanele interioare au fost suprimate, catapeteasma a fost modificată, iar fresca a fost înlocuită cu  pictura în ulei, în stil realist, a pictorului Gheorghe Tattarescu.

Între anii 1933 și 1936, Comisia Monumentelor Istorice a încredințat arhitectului Ștefan Balș, lucrările de restaurare. S-a renunțat la tencuielile exterioare, considerându-se că biserica va arăta mai bine cu fațadele în cărămidă aparentă. S-a revenit la fresca în stil bizantin, îndepărtându-se pictura în ulei a lui Tattarescu, păstrându-se doar portretele ctitorilor de pe peretele de vest al bisericii, icoanele de pe catapeteasmă și o parte din icoanele praznicilor de peste an.

Amplasată într-un spațiu mărginit de construcții impozante, ca Palatul Domnesc și Teatrul cel Mare, la care se adăugau spații comerciale, biserica, în care cânta corul bărbătesc al lui Anton Pann, distona cu opulența vecinătăților.

În toamna anului 1938, spațiul din preajma bisericii a devenit liber după demolarea construcțiilor comerciale. În locul lor apare printre altele clădirea Librăriei Dacia.

În timpul evenimentelor din decembrie 1989, gloanțele au lovit și zidurile bisericii. Cu strădania și supravegherea părintelui Vasile Răducă, toate cărămizile sparte au fost înlocuite, acoperișul refăcut, iar zidurile au fost consolidate prin tiranți introduși în structurile lor.

Întreaga pictură murală a fost restaurată de echipa condusă de Romeo Andronic. De menționat că, beneficiind de concursul principesei Margareta a României, Ministerul Culturii a finanțat lucrările de consolidare și refacere a picturii  interioare.

Din patrimoniul bisericii fac parte câteva icoane din prima jumătate a secolului al XVII-lea și un prețios candelabru confecționat din bronz emailat la Paris în anul 1831.

Pentru iubitorii lăcașurilor spiritualității românești, biserica Kretzulescu poate constitui un punct de plecare pentru a trece pe la biserica Stavropoleos și mai apoi pe la cea a Domniței Bălașa, pentru a-și regăsi liniștea și tihna în fața altarelor simbolurilor credinței strămoșești.

Romfilatelia mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru „pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale”.