Național Cultură Religie Ultima oră
”Dacă uităm verticala, suntem terminaţi” - 15 ani de la moartea Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta
”Dacă uităm verticala, suntem terminaţi” - 15 ani de la moartea Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta
05/05/2021 ⋅ 0 comentarii

Astăzi, 5 mai 2021, se împlinesc 15 de ani de la trecerea la cele veșnice a academicianului Zoe Dumitrescu-Bușelenga, cunoscută după îmbrăcarea hainei monahale drept Maica Benedicta de la Văratec.

Academician, profesor universitar, eminescolog, critic şi istoric literar, Zoe Dumitrescu-Buşulenga s-a născut la 20 august 1920, în Bucureşti, urmând ca după 1989 să se retragă la mănăstirea Văratec din judeţul Neamţ, iar în 2005 să se călugărească, devenind Maica Benedicta. Un an mai târziu, la 5 mai 2006, a murit la Mănăstirea Văratec și conform dorinței testamentare și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ea a fost înmormântată la Mănăstirea Putna, chiar în Duminica Mironosițelor, în anul 2006.

Zi a înmormântării despre care Părintele stareț arhim. Melchisedec Velnic își amintea la parastasul de 14 ani de la trecerea la cele veșnice a maicii Benedicta: 

”Vă amintiți, la înmormântare, cât de frumos și zâmbitor îi era chipul. Aș îndrăzni să spun că privea Cerul, deschisă, senină, privind la Cel pe care a dorit să Îl aibă, la Hristos Domnul. Ea veghează și asupra neamului, și asupra culturii române. Chemând-o și pomenind-o în rugăciunile noastre și ea ne va pomeni pe noi înaintea Preabunului Dumnezeu”,  a spus Părintele stareț conform doxologia.ro

În anul 2007, a fost înfiinţată Fundaţia "Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga - Maica Benedicta", cu scopul de a cultiva moştenirea spirituală şi culturală a reputatului critic şi istoric literar. Fundaţia a organizat, la Mănăstirea Putna, simpozioanele internaţionale "Tradiţie spirituală românească şi deschidere universală" (2007), "Epoca noastră, tensiunea etic - estetic" (2008) şi "În căutarea Absolutului: Eminescu" (2009).

La 8 octombrie 2008, Academia Română şi Fundaţia ''Credinţă şi creaţie. Academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga - Maica Benedicta'' a organizat lansarea, la Bucureşti, a volumului postum ''Contemporanii mei. Portrete'' şi a publicaţiei anuale ''Caietele de la Putna''. Volumul ''Contemporanii mei. Portrete'' ne dezvăluie o jumătate de secol de amintiri, în 400 de pagini, 44 de portrete ale contemporanilor făcute cu admiraţie, respect şi înţelegere, încercând să ofere noilor generaţii modele demne de urmat.

Fundaţia "Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga - Maica Benedicta", în colaborare cu Biblioteca Naţională a României, a organizat, la 11 ianuarie 2013, evenimentul intitulat "Devoţiune şi acuitate exegetică", dedicat în egală măsură lui Mihai Eminescu şi academicianului Zoe Dumitrescu-Buşulenga.

În aprilie 2016, la împlinirea a zece ani de la moarte, Muzeul Naţional al Literaturii Române, în colaborare cu Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă şi Institutul de Istorie şi Teorie Literară "G. Călinescu", a organizat o evocare Zoe Dumitrescu-Buşulenga, la care au participat academicianul Eugen Simion, istoricii literari Silviu Angelescu şi Nicolae Mecu, dar şi protosinghel Dosoftei Dijmărescu de la Mănăstirea Putna.

”Dacă uităm verticala, suntem terminaţi”

”Să ne întoarcem către omul nostru lăuntric, să ne întoarcem către rugăciune, care este instrumentul apărării noastre din toate punctele de vedere. Să ne întoarcem către Biserica noastră... să revenim la ceea ce a fost, la ceea ce trebuie să fie viaţa creştină - pregătirea, mai cu seamă pregătirea pentru viaţa viitoare. Să nu uităm că suntem homo viator, că suntem călători pe acest pământ şi că doar dincolo este casa noastră, din care, de fapt, am plecat. De la Dumnezeu am ieşit, ne întoarcem la El. (...) Copii, faceţi-vă o platoşă.  Să vă fie gândul pe verticală. De multe ori am spus să nu uitaţi că există verticală. Pentru că dacă uităm verticala, că există Dumnezeu, suntem terminaţi, şi sub raport spiritual, dar şi omenesc propriu-zis. În această platoşă, rugăciunea să fie foarte bine fixată, pentru că e nevoie de ea în momentele grele. (...) 

Orice lucrare intelectuală, orice lucrare a minții noastre este de inspirație a Duhului. De atunci încoace m-am gândit că, într-adevăr, lucrarea Duhului este în noi, în fiecare, în orice facem, în orice cuvânt pe care îl scriem. Deoarece cuvântul este expresia Cuvântului, deci lucrare a Duhului și a Cuvântului împreună, dar depinde de filtrul care suntem noi. Noi suntem filtrul prin care trece inspirația Sfântului Duh și filtrul acesta poate să fie un filtru mai bun sau un filtru mai puțin bun… Poate să fie un filtru prost, care să respingă, sau poate să fie un filtru desăvârșit, care să lase să se scurgă prin el toată lucrarea Duhului. (...) Pentru mine timpul n-a curs, nu l-am simțit... Ne aflăm într-un moment de gravă înțelegere a sensului vieții. Fiecare nu privește la cel de alături, nu îl interesează decât lucrurile materiale, iar restul este uitat. Fiecare an care mi s-a dat în plus l-am socotit ca pe un dar de la Dumnezeu.”

(Zoe Dumitrescu-Bușulenga - Maica Benedicta, Să nu pierdem verticala, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2017)



Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.