Serile regale în onoarea Corpului Diplomatic au început acum 153 de ani, în 1866, primul an de domnie al Principelui Suveran Carol I. După aceea, în preajma fiecărui An Nou, Regii Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea și Mihai I au păstrat neîntrerupt tradiția onorării legăturilor diplomatice dintre România și țările lumii. După o întrerupere de cinci decenii, Regele Mihai I a reluat tradiția Serilor Regale anuale ale Corpului Diplomatic în decembrie 1997, la București. 

Majestatea Sa Custodele Coroanei a găzduit personal aceste evenimente, neîntrerupt, începând din anul 2009. Serile au avut loc la Sala Regilor de la Palatul Elisabeta, în Holul de Onoare al Castelului Peleș și, din anul 2016 încoace, la Sala Tronului din Palatul Regal.

”Transformarea în țara care suntem astăzi nu s-ar fi putut fără sprijinul UE și NATO”

”Atunci când am putut să mă întorc din exil şi am pus pentru prima oară piciorul în România, acum aproape 30 de ani, nimic legat de direcţia în care a mers ţara noastră nu era predictibil. Situaţia economică era groaznică. La fel şi imaginea noastră în lume. (...) Discuţia era doar despre orfelinate murdare, sate afectate de sărăcie şi mineri violenţi pe străzile Bucureştiului. Noi, românii, n-am fi putut niciodată realiza aceasta singuri. Transformarea noastră în ţara în care suntem astăzi nu s-ar fi putut face fără sprijinul celor două instituţii care continuă să stea la baza prosperităţii şi securităţii noastre astăzi, respectiv Uniunea Europeană şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Dar, în cele din urmă, apartenenţa noastră la ambele instituţii nu s-ar fi realizat fără propriile noastre eforturi”, a spus MS Margareta, în discursul rostit la Seara Regală oferită în onoarea Corpului Diplomatic.

Evenimentul istoric al primei Preşedinţii române a Consiliului Uniunii Europene și numirea unui român ca secretar general adjunct al NATO

”Pentru o nouă generaţie de români, pentru cei născuţi după căderea dictaturii comuniste sau pentru cei care erau pur şi simplu prea tineri să-şi amintească anii totalitarismului, totul a început destul de natural: ţărilor UE le vine rândul să asigure Preşedinţia UE, iar la începutul acestui an a fost rândul României. Las istoricilor să decidă dacă am fi putut realiza procesul de transformare mai repede sau în mod diferit. Dar, mă bucură foarte mult să subliniez faptul că anul acesta am reuşit să conducem Preşedinţia Uniunii Europene, iar apoi un român a fost numit secretar general adjunct al NATO. Niciunul dintre manifestanţii care au luptat şi au murit pe străzile Bucureştiului în urmă cu trei decenii pentru a răsturna dictatura comunistă nu ar fi cutezat să prezică o astfel de urmare”, a spus Custodele Coroanei.

”Toate acestea sunt doar o etapă a unui proces în continuă desfăşurare şi avem multe altele de făcut”

”De exemplu, raportul din octombrie al Comisiei Europene este îngrijorător, el constată existenţa încă a unor serioase deficienţe în lupta noastră împotriva corupţiei. Nu numai că este corect, dar este datoria Comisiei Europene de a continua lupta împotriva cancerului corupţiei pe întregul continent. Cu toate acestea, trebuie să ne amintim că această luptă - în care România trebuie să accepte că are o mare responsabilitate - este mai bine dusă dacă există un spirit de dreptate în modul în care toate ţările Uniunii Europene sunt tratate. Dar, deşi am căzut de acord, acum doi ani, asupra celor 12 puncte fundamentale care trebuiau atinse în această privinţă, am descoperit anul trecut că avem opt recomandări suplimentare pe care trebuia să le îndeplinim. Acest fapt tinde să creeze teama că aşa-numitul Mecanism de Cooperare şi Verificare, pe care România l-a semnat fără ezitare în anul 2007, ca măsură tranzitorie, va deveni, de facto, o decizie permanent.

Din nou, nu sugerez să primim un tratament special şi nici nu mă număr printre cei care cred că România este victimizată; sunt pe deplin conştientă de presiunile pe care le au alte guverne ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, merită de subliniat faptul că o Românie care se simte tratată egal cu celelalte ţări şi care nu primeşte nici mai mult, nici mai puţin decât sarcinile tuturor celorlalte state membre ale UE este un partener mai bun pentru voi, pe termen lung”, a spus MS Margareta.

Situaţia de securitate din regiune "merită o atenţie sporită"

”În urmă cu câteva luni, România şi-a unit mâinile cu Polonia şi Statele Baltice la 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, acel odios tratat semnat de dictaturile ucigaşe ale secolului al XX-lea. De asemenea, susţinem cu toată inima eforturile actuale ale NATO de a stimula apărarea aliaţilor noştri baltici; securitatea lor rămâne securitatea noastră. Salut şi contribuţiile aliaţilor noştri în apărarea României. Dar mă întreb doar dacă facem destul, având în vedere problemele cu care ne confruntăm în Ucraina şi în jurul Mării Negre. Permiteţi-mi să vă reamintesc: toate atacurile Rusiei asupra securităţii noastre, de la atacul asupra Georgiei din 2008 până la atacul asupra Ucrainei din 2014 şi intervenţia militară rusă în Orientul Mijlociu în 2015 s-au întâmplat în partea noastră a lumii, în jurul a ceea ce obişnuia să fie numit 'flancul sudic' al NATO. Am sporit bugetele noastre de apărare şi vom continua în acest sens. Dar cu toţii ar trebui să rămânem fideli principiului nostru cardinal potrivit căruia securitatea europeană este indivizibilă; aceasta este lecţia pe care am învăţat-o din ororile secolului trecut”, a accentuat Custodele Coroanei.

Rolul Coroanei Române în prezent, ”unificator” şi ”consolidator național”

”Văd Coroana şi rostul meu ca unificator şi consolidator naţional. Acest rol este şi mai important astăzi, când milioane de români trăiesc în afara ţării noastre. Am fost emoţionată de o instalaţie recentă pusă în City of London, districtul financiar al capitalei britanice, care spunea pur şi simplu 'Mi-e dor de tine', un mesaj al românilor care locuiesc peste mări şi ţări. Acesta este o 'ramură' a unei iniţiative pornită de la Cluj. Dar este un mesaj pentru noi toţi. Pentru că relaţiile dintre România şi ţări europene ca Franţa, Spania, Italia şi Marea Britanie, pentru a numi doar câteva, s-au schimbat pentru totdeauna prin prezenţa a milioane de români care s-au stabilit acolo. Conaţionalii mei îmbogăţesc cultura şi viaţa ţărilor de reşedinţă. Dar românii din afara ţării ne schimbă pe noi toţi aici, rămaşi acasă. Consider că este datoria mea de a consolida legăturile dintre diaspora şi ţară.

Sunt mândră de faptul că România continuă să deţină o reţea globală puternică de ambasade şi continuă să joace un rol activ în organizaţii precum Naţiunile Unite. Efortul nostru de anul acesta de a fi membru al Consiliului de Securitate al ONU nu a avut succes, dar el a fost o indicaţie clară a viziunii noastre globale, o viziune pe care eu şi Casa Regală rămânem hotărâţi să o susţinem şi să o îmbunătăţim. Patru generaţii ale familiei mele au lucrat în acest palat în beneficiul naţiunii şi noi, a cincea generaţie, nu putem face mai puţin. Vă rog să vă alăturaţi mie pentru a rosti o urare prieteniei dintre România şi ţările voastre şi pentru un Nou An fericit şi prosper!”, a fost mesajul Custodelui Coroanei, MS Margareta.