Ziua universală a drepturilor copilului a fost stabilită în 1954 şi este sărbătorită, în fiecare an, la 20 noiembrie, susţinând unitatea internaţională, conştientizarea situaţiei copiilor la nivel mondial şi asigurarea bunăstării copiilor, potrivit www.un.org.
La 14 decembrie 1954, Adunarea Generală a ONU a adresat ţărilor din întreaga lume (Rezoluţia 836, IX) rugămintea de a organiza, începând cu 1956, un eveniment anual, intitulat Ziua universală a copiilor, o zi dedicată copiilor din întreaga lume, o zi prin care drepturile copiilor să fie promovate şi sărbătorite. Cinci ani mai târziu, la 20 noiembrie 1959, Adunarea Generală a ONU adopta Declaraţia pentru Drepturile Copiilor, care defineşte drepturile copilului la protecţie, educaţie, îngrijire a sănătăţii, adăpost şi o alimentaţie potrivită. La aceeaşi dată, în 1989, Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia pentru Drepturile Copiilor, potrivit www.un.org.
Începând din 1990, Ziua mondială a drepturilor copilului marchează, de asemenea, aniversarea datei când Adunarea Generală a ONU a adoptat atât declaraţia cât şi convenţia pentru drepturile copiilor. În 2019, se împlinesc 30 de ani de la semnarea Convenţiei pentru Drepturile Copilului, tratatul internaţional cu cea mai largă ratificare. Convenţia prevede protejarea şi promovarea drepturilor copiilor, precum dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie şi joacă, dar şi dreptul la viaţa de familie, de a fi protejaţi împotriva violenţei, de a nu fi discriminaţi şi dreptul de a-şi face auzite opiniile. UNICEF este organizaţia care se ocupă de promovarea şi coordonarea acestei zile speciale, participând, totodată, la îmbunătăţirea bunăstării copiilor.
La începutul secolului al XX-lea, ţările industrializate nu aveau nicio formă standard de protecţie a copiilor. Era o practică obişnuită ca aceştia să lucreze alături de adulţi în condiţii nesigure şi nesănătoase. An de an, recunoaşterea acestor situaţii în care se aflau copiii a crescut, fapt dublat de o mai bună înţelegere a nevoilor de dezvoltare ale copiilor, ceea ce a condus la o mişcare de protejare a acestora. Standardele internaţionale privind drepturile copilului au avansat dramatic în secolul trecut, dar există în continuarea lacune în îndeplinirea acestor idealuri.
În 1924, Liga Naţiunilor a adoptat Declaraţia de la Geneva pentru Drepturile Copilului, elaborată de activista britanică pentru drepturile femeilor, copiilor şi refugiaţilor, Eglantyne Jebb (1876-1928). A continuat activitatea din timpul Primului Război Mondial prin înfiinţarea în 1920, a Fundaţiei Save the Children. Declaraţia prevedea că toţi oamenii datorează copiilor dreptul la: mijloace pentru dezvoltarea lor; ajutor special în momentele de nevoie; prioritate la ajutor; libertate economică şi protecţie împotriva exploatării; o educaţie care să insufle conştiinţă şi datorie socială.
La 11 decembrie 1946, Adunarea Generală a ONU a înfiinţat UNICEF (Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii), cu scopul susţinerii copiilor din întreaga lume. La acel moment, scopul său a fost acela de a furniza ajutoare de urgenţă, constând în alimente, haine şi produse medicale copiilor din Europa, care se confruntau cu foametea şi bolile, în urma celui de-al Doilea Război Mondial, notează site-ul www.unicef.org. UNICEF este activă în 190 de ţări şi teritorii, priorităţile sale fiind direcţionate pe următoarele segmente: supravieţuirea şi dezvoltarea copiilor; protecţie şi incluziune socială; educaţie; ajutor de urgenţă şi acţiuni umanitare.
Adunarea Generală a ONU a transmis, în 1948, Declaraţia universală a drepturilor omului, în care articolul 25 acorda mamelor şi copiilor dreptul la ''îngrijire şi asistenţă specială'' şi ''protecţie socială''. În 1959, a fost adoptată Declaraţia pentru Drepturile Copilului, în care se recunoşteau, printre altele, dreptul copiilor la educaţie, la joc, la un mediu de sprijin şi la îngrijirea sănătăţii.
Preocupată de vulnerabilitatea femeilor şi a copiilor în situaţii de urgenţă şi de conflict, Adunarea Generală a invitat, în 1974, statele membre să respecte Declaraţia privind protecţia femeilor şi a copiilor aflaţi în situaţii de urgenţă şi conflicte armate. Declaraţia interzicea atacurile sau închisoarea femeilor civile şi a copiilor şi susţinea în totalitate drepturile femeilor şi copiilor în timpul conflictelor armate. În 1978, Comisia pentru Drepturile Omului a prezentat un proiect de Convenţie privind Drepturile Copilului în vederea examinării, unui grup de lucru al statelor membre, agenţiilor şi organizaţiilor interguvernamentale şi neguvernamentale.
În 1979, pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei pentru Drepturile Copilului, Adunarea Generală a ONU a declarat acest an drept Anul Internaţional al Copilului, UNICEF având rolul principal.
În 1989, Convenţia privind Drepturile Copilului a fost adoptată de Adunarea Generală a ONU şi a fost apreciată ca fiind realizarea majoră pentru drepturile omului, recunoscând rolul copiilor ca actori sociali, economici, politici, civili şi culturali. Convenţia garantează şi stabileşte minimum de standarde pentru protejarea drepturilor copiilor. UNICEF, care a ajutat la elaborarea convenţiei, este numit în document ca sursă de expertiză. Primul Summit mondial pentru Copii s-a desfăşurat în 1990, la New York.
Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) a adoptat, în 1999, Convenţia privind cele mai grave forme de muncă pentru copii, solicitând interdicţia şi eliminarea imediată a oricărei forme de muncă care ar putea dăuna sănătăţii, siguranţei sau moralităţii copiilor. UNICEF a lucrat cu OIM din 1996 pentru a promova ratificarea standardelor şi politicilor internaţionale de muncă privind munca copilului. În 2000, Adunarea Generală a ONU a adoptat două Protocoale opţionale, primul Protocol interzicând implicarea copiilor în conflicte militare, iar cel de-al doilea interzice vânzarea acestora, prostituţia şi pornografia infantilă. Ambele protocoale au fost ratificate de peste 150 de state. Un al treilea Protocol Opţional a fost adoptat la New York, în decembrie 2011, privind procedura comunicărilor, care va permite copiilor sau reprezentanţilor acestora să depună plângeri individuale pentru încălcarea drepturilor copiilor. Documentul a intrat în vigoare la 14 aprilie 2014.
Până în prezent, Convenţia pentru Drepturile Copilului a fost adoptată de 196 de ţări, membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. Orice stat care semnează şi ratifică Convenţia se obligă să aplice integral şi corespunzător standardele juridice în domeniul promovării şi protecţiei drepturilor copilului. România a fost printre primele state care au ratificat Convenţia ONU, în anul imediat următor adoptării sale în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990. În anul 2004, a fost adoptată şi o lege specială pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului (Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare).
În septembrie 2015, liderii mondiali au stabilit, prin adoptarea Agendei 2030 pentru Dezvoltarea Durabilă, premisele transformării viitorului dezvoltării umane. Milioane de oameni au fost implicaţi în realizarea acestei agende globale - guverne, societatea civilă, sectorul privat, mediul academic, sistemul ONU, dar şi persoanele direct interesate, inclusiv copiii şi tinerii. Toate aceste părţi sunt implicate activ în implementarea acestei agende de la nivel local la nivel mondial, astfel încât toţi oamenii - inclusiv toţi copiii - să trăiască într-o lume mai sigură, mai curată, egală şi prosperă până în anul 2030.
La rândul său, UNICEF s-a angajat să sprijine implementarea cu succes a Obiectivelor privind Dezvoltarea Durabilă, colaborând în acest sens cu un grup divers de parteneri şi urmărind totodată ca aceste obiective să ofere rezultate pentru fiecare copil, atât astăzi, cât şi pentru generaţiile viitoare.
Raportul lansat de UNICEF la 18 noiembrie 2019, ''The Convention on the Rights of the Child at a Crossroads'', notează că în cei 30 de ani, rata mortalităţii la nivel global în ultimele trei decenii, a scăzut cu aproximativ 60%, proporţia copiilor de vârstă şcolară care nu merg la şcoală a scăzut de la 18% la 6%. Totodată, aminteşte că principiile după care funcţionează Convenţia privind Drepturile Copilului - nediscriminarea, interesul superior al copilului primează, dreptul la viaţă, la supravieţuire şi dezvoltare, dreptul de participare - au influenţat numeroase constituţii, legi, politici şi practici globale. Au rămas însă o serie de inechităţi care încalcă drepturile copiilor, şi anume: 262 de milioane de copii şi tineri din întreaga lume nu merg la şcoală, 650 de milioane de fete şi tinere sunt căsătorite înainte de a împlini vârsta de 18 ani, 1 din 4 copii vor locui până în 2040 în zone în care resursele de apă sunt limitate.
''Au fost obţinute succese impresionante pentru copii în ultimele trei decenii, întrucât din ce în ce mai mulţi au o viaţă mai lungă, mai bună şi mai sănătoasă. Cu toate acestea, şansele continuă să fie împotriva celor mai săraci şi a celor mai vulnerabili", a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF. ''Pe lângă provocările persistente ridicate de sănătate, nutriţie şi educaţie, copiii trebuie să facă, astăzi, faţă unor noi ameninţări precum schimbările climatice, abuzul online şi cyberbullying-ul. Doar cu inovaţie, noi tehnologii, voinţă politică şi resurse sporite, vom contribui la transpunerea viziunii Convenţiei privind Drepturile Copilului într-o realitate pentru toţi copiii de pretutindeni."
Părinţi, profesori, asistente şi doctori, lideri de guvern şi activişti ai societăţii civile, reprezentanţi ai comunităţii religioase, preşedinţi de corporaţii, profesionişti mass-media, dar şi tineri şi copii pot juca un important rol în realizarea unei Zile universale a drepturilor copilului relevantă pentru societăţile, comunităţile şi naţiunile lor. Ziua universală a drepturilor copilului oferă fiecăruia dintre noi un punct inspirat pentru a pleda, promova şi celebra drepturile copiilor, traducându-se în dialoguri şi acţiuni care vor construi o lume mai bună pentru copii. În susţinerea acestei zile dedicată drepturilor copilului, clădiri importante din întreaga lume vor fi iluminate în albastru.
Sursa: Agerpres.
Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.