Începând de luni, 16 noiembrie, se redeschide pentru vizitatori Salonul Regal din Gara de Nord, unul dintre cele mai bine păstrate spații istorice din Capitală și unul dintre puținele locuri care păstrează atmosfera Bucureștiului de la începutul secolului trecut.
Anunțul a fost făcut, sâmbătă, de către ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ștefan-Ovidiu Popa.
„Acest salon istoric va putea fi vizitat de luni până vineri, între orele 11.00 și 15.00...Oamenii au dreptul să viziteze acest spațiu istoric, dar și obligația de a păstra integritatea lui, astfel încât el să poată fi admirat și de următoarele generații”, a spus ministrul Transporturilor.
În ultimele două săptâmâni, Salonul Regal din Gara de Nord a fost închis pentru lucrări de igienizare, iar mobilierul, elementele arhitecturale și obiectele expuse, care au suferit deteriorări, au fost restaurate.
Scurt istoric
La sfârșitul secolului al XIX-lea, aici funcționau primele case de bilete ale Gării de Nord, cunoscută atunci drept Gara Târgoviștei.
În anul 1896 a fost inaugurat primul Salon Regal din Gara de Nord, spațiu destinat primirii familiei regale și a oaspeților oficiali ai statului român. Salonul a devenit rapid un simbol al modernizării României și al deschiderii sale către Europa.
De atunci, salonul a fost folosit pentru primirea membrilor familiei regale, a șefilor de stat și a diplomaților de rang înalt care ajungeau în București cu trenul.
La acea vreme, liniile ferate ajungeau până în apropierea salonului și continuau spre zona unde se află astăzi Ministerul Transporturilor. Gara de Nord reprezenta principala poartă de intrare în Capitală, iar sosirea unui tren oficial era un eveniment important pentru viața politică și diplomatică a țării.
Forma actuală a Salonului Regal datează din perioada 1926-1930, când întregul ansamblu a fost reconstruit și extins în cadrul unui amplu proces de modernizare a gării, conform CFR. În anii interbelici, spațiul a fost utilizat frecvent de regele Carol al II-lea și de membrii Casei Regale.
După abdicarea forțată a regelui Mihai I, în 1947, încăperea și-a schimbat destinația și a devenit Salon Oficial de Protocol. A fost folosită inclusiv pentru primirea delegațiilor străine și a liderilor din statele comuniste, păstrându-și însă statutul de spațiu reprezentativ.
Cei care trec pragul Salonului Regal descoperă unul dintre cele mai elegante și mai bine conservate spații istorice din București.
Interiorul impresionează prin stilul Empire, completat de influențe neoclasice și de elemente decorative specifice perioadei interbelice.
Printre cele mai valoroase detalii care s-au păstrat până astăzi se numără: pereții și coloanele îmbrăcate în marmură roz de Rușchița și marmură albă; candelabrele de cristal aduse de la Paris; oglinzile din cristal venețian; mobilierul de epocă păstrat din perioada interbelică; covoarele țesute manual și decorațiunile originale.
Una dintre cele mai impresionante povești este cea a covorului regal autentic, păstrat încă în salon. În perioada comunistă, simbolurile monarhice au fost acoperite prin coaserea unor însemne specifice regimului, o soluție care a permis conservarea obiectului până în prezent.
De-a lungul timpului, prin acest spațiu au trecut regi ai României, șefi de stat, diplomați și numeroase personalități internaționale care au ajuns în Capitală cu trenul.
În mod tradițional, Salonul Regal se deschidea pentru public doar cu ocazia unor evenimente speciale, precum sosirea trenului Orient Express sau diverse manifestări culturale organizate de CFR.
Redacția Glasul Cetății își rezervă dreptul de a selecta și modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.